Interzicerea completă a producției de energie pe bază de biomasă forestieră în UE, atât în centrale mari comerciale, cât și în sobe individuale utilizate pentru încălzirea rezidențială, a fost discutată în cadrul dezbaterilor pe marginea proiectului noii Directive europene privind energia regenerabilă, parte a masivului pachet legislativ Fit-for-55 de decarbonare a economiei europene, însă a fost considerată în cele din urmă ca fiind o măsură prea radicală, potrivit documentelor dezbaterilor, analizate de Profit.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Deși a fost solicitată de mulți cetățeni și numeroase organizații nonguvernamentale, interzicerea completă a utilizării biomasei forestiere pentru producția de energie a fost considerată ca fiind o măsură prea radicală, care ar avea un impact semnificativ asupra capacității anumitor state membre de a își atinge obiectivele climatice (de reducere a emisiilor de CO2 - n.r.)", arată sursa citată.
O altă propunere discutată a fost impunerea de standarde dure de sustenabilitate (privind emisiile de carbon) și pentru sobele rezidențiale pe lemne, standarde similare cu cele la care sunt obligați producătorii comerciali de energie din biomasă forestieră și pe care, de altfel, Comisia Europeană intenționează să le înăsprească și mai mult. Și această idee a fost abandonată în cele din urmă, fiind considerată prea greu de implementat.
"Această opțiune are ca țintă să evite situația în care doar o parte din biomasa consumată în UE este supusă regulilor de sustenabilitate. Cu toate acestea, monitorizarea respectării acestor reguli de către instalațiile rezidențiale de încălzire ar fi deosebit de dificilă, în special în acele state membre în care autoconsumul de biomasă pentru încălzire este semnificativ și nu este înregistrat pe piețele comerciale", se menționează în documente.
Pe scurt, în ceea ce privește sobele de încălzire pe lemne de folosință domestică existente, care funcționează în momentul de față, UE nu are în vedere deocamdată nici interzicerea utilizării lor și nici impunerea de standarde de mediu drept condiție pentru a putea fi folosite în continuare.
Pe de altă parte, cei care vor să își cumpere o instalație nouă de încălzire pe lemne sau să o înlocuiască pe cea pe care o folosesc în prezent trebuie să știe că, de la 1 ianuarie 2022, în Uniunea Europeană nu vor mai fi comercializate decât sobe și șeminee care respectă noul standard Ecodesign, potrivit legislației europene. Acest standard impune ca emisiile de particule (PM) ale sobelor să nu depășească 40mg/mc la 13% O2, emisiile de compuși gazoși organici (OGC) să nu depășească 120mg/mc la 13% O2, emisiile de CO să nu depășească 150mg/mc la 13% O2, emisiile de oxizi de azot (NOx) să nu depășească 200mg/mc la 13% O2, iar randamentul să nu fie mai mic de 65%.
Potrivit datelor oficiale, în prezent, circa jumătate dintre gospodăriile din România se încălzesc cu sobe alimentate cu lemne, procentul ajungând la peste 80% în mediul rural.
În același timp, autoritățile de la Bruxelles au în vedere implementarea de politici care să limiteze și să descurajeze utilizarea biomasei forestiere în scopul producerii de energie, printre care se numără înăsprirea standardelor în raport cu care energia din biomasă forestieră este considerată a fi regenerabilă în cazul producătorilor comerciali ce beneficiază și de scheme de sprijin.
"Se recunoaște din ce în ce mai mult necesitatea alinierii politicilor în domeniul bioenergiei la principiul utilizării în cascadă a biomasei, în vederea asigurării unui acces echitabil la piața materiilor prime de biomasă în vederea dezvoltării de soluții bioeconomice inovatoare, cu valoare adăugată ridicată, și a unei bioeconomii circulare durabile. Atunci când elaborează scheme de sprijin pentru bioenergie, statele membre ar trebui, prin urmare, să țină seama de disponibilitatea aprovizionării sustenabile cu biomasă pentru uz energetic și pentru alte utilizări și de menținerea absorbanților de carbon și a ecosistemelor din pădurile naționale, precum și de principiul economiei circulare și al utilizării în cascadă a biomasei și de ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului. În acest scop, statele membre nu ar trebui să acorde sprijin pentru producția de energie din bușteni de gater, bușteni de furnir, buturugi și rădăcini și să evite promovarea utilizării lemnului rotund de calitate pentru producția de energie, cu excepția unor circumstanțe bine definite. În conformitate cu principiul utilizării în cascadă, biomasa lemnoasă ar trebui utilizată în conformitate cu cea mai mare valoare adăugată economică și de mediu, în următoarea ordine a priorităților: 1) produse pe bază de lemn, 2) prelungirea duratei lor de viață, 3) reutilizare, 4) reciclare, 5) bioenergie și 6) eliminare. În cazul în care nicio altă utilizare a biomasei lemnoase nu este viabilă din punct de vedere economic sau potrivită din punctul de vedere al mediului, recuperarea energiei contribuie la reducerea producției de energie din surse neregenerabile. Prin urmare, schemele de sprijin ale statelor membre pentru bioenergie ar trebui să fie direcționate către astfel de materii prime pentru care există o concurență redusă pe piață cu sectoarele materialelor și a căror aprovizionare se consideră că are un efect pozitiv atât pentru climă, cât și pentru biodiversitate, pentru a evita stimulentele negative pentru opțiunile nesustenabile în materie de bioenergie", se afirmă în documentele europene ale pachetului legislativ Fit-for-55.
După cum a relatat în premieră Profit.ro, România s-a angajat față de autoritățile europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), să pună în vigoare, până cel târziu în ultimul trimestru din 2023, un cadru legislativ de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire, care să includă măsuri de diversificare a mixului energetic prin renunțarea treptată la lemn ca sursă de combustibil în acest sector.
"Reforma: (…) va asigura durabilitatea și trasabilitatea biomasei pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor și pentru a diversifica mixul energetic pentru încălzire și răcire, utilizând alte materii prime decât biomasa forestieră. (…) Reforma (…) va diversifica mixul energetic în sectorul încălzirii și răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră", prevede PNRR.
De asemenea, Programul de guvernare al Guvernului Ciucă prevede încurajarea renunțării treptate la încălzirea cu lemne, documentul stipulând "Încurajarea tranziției către o energie bazată pe biomasă, gaz și energie geotermală sustenabilă în zonele rurale și în urbanul mic pentru a diminua utilizarea masei lemnoase, care poate fi obținută din deșeuri organice din agricultură și zootehnie, precum și din folosirea deșeurilor menajere și industriale".
