Comisia Europeană, răspuns după mesajul Ungariei la adresa gazelor din România: BRUA este o prioritate strategică, problemele cu Ungaria trebuie rezolvate mai inteligent

Comisia Europeană susține în continuare proiectul BRUA în varianta sa inițială, care avea ca punct final Austria, și speră ca neînțelegerile cu Ungaria să fie rezolvate “într-un mod mai inteligent”, spune comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, în cadrul unui summit organizat la Sofia.

"Astăzi vedem că s-a dat startul construcției secțiunii românești a coridorului Bulgaria-România-Ungaria-Austria. Așa cum știți, Comisia Europeană contribuie cu o finanțare decisivă la acest proiect și am plăcerea să constat că România progresează foarte bine cu implementarea efectivă a proiectului, astfel încât acesta să devină operațional până la finele anului 2019. Cu siguranță, BRUA este o infrastructură cu adevărat importantă. Am văzut ce efort este necesar pentru a realiza o astfel de infrastructură, însă beneficiile sunt enorme, pentru a putea diversifica rutele de aprovizionare și a crește securitatea și, în același timp, pentru a crește competiția, cu efecte evident pozitive. Sper ca (…) problemele de acum dintre Ungaria și restul participanților la proiect vor fi rezolvate într-un mod mai inteligent", a afirmat Canete, citat de Agerpres.

În urmă cu câteva zile, șeful FGSZ, instituția corespondentă a Transgaz din Ungaria, a declarat, într-o conferință de presă organizată la București, că România nu va putea consuma gazele pe care le va extrage din Marea Neagră și va fi nevoită să le exporte în Ungaria. Șeful FGSZ a mai explicat că neprelungirea conductei BRUA până în Austria conduce la economii de un miliard de euro pentru OMV Petrom și Exxon, în eventualitatea în care acestea vor lua o decizie de investiție favorabilă în ceea ce privește Neptun Deep. Actuala infrastructură din Ungaria este sufiecientă, în opinia sa, pentru a asigura tranzitul gazului românesc către Austria și restul vestului Europei.

Nemulțumirile ungurilor sunt legate de faptul că deja două companii maghiare au rezervat până în 2030 întreaga capacitate de transport gaze dinspre România spre Ungaria. Numai că cele două companii au rezervat capacitatea de transport înainte ca OMV Petrom și Exxon să ia decizia de investiție și înainte ca Transgaz să asigure posibilitatea exportării fizice a gazelor către Unfgaria. În prezent, din punct de vedere fizic, România poate doar să importe gaze din Ungaria, nu și să exporte. Transgaz s-a angajat față de FGSZ să realizeze investițiile necesare pentru ca România să poată exporta la rândul ei gaze în Ungaria începând cu 2020.

CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Transelectrica ar urma să investească în Republica Moldova, devenind acționar majoritar la Moldelectrica, după modelul tranzacției Transgaz-Vestmoldtransgaz

Acesta este contextul în care ministrul maghiar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, Péter Szijjártó, a acuzat joi statele din regiune de dublu discurs. În opinia sa, va trebui intensificată presiunea asupra statelor care încalcă atât acordurile bilaterale, cât și legislația europeană, și care nu asigură tranzitul gazelor în ambele sensuri. “Printre aceste state se numără România și Croația”, a declarat Szijjártó în cadrul Conferinței Mondiale a Gazelor de la Washington.

Ministrul maghiar nu s-a rezumat numai la critica statelor vecine, ci și-a extins acuzele și la marile puteri economice. “În Europa Centrală, aprovizionarea cu energie este o chestiune de securitate și, în consecință, a sosit timpul să punem capăt dublului discurs și să precizăm clar că vor putea fi făcute progrese în legătură cu securitatea energetică a Europei Centrale numai în cazul în care proiectele de dezvoltare a infrastructurii necesare vor fi realizate cu finanțare din partea Uniunii Europene sau a SUA”, a precizat Szijjártó

În opinia ministrului maghiar, principalii actori din politica globală vorbesc foarte mult despre securitatea energetică a Europei Centrale și despre necesitatea de a elimina dependența de Rusia, însă investițiile majore în infrastructură realizate prin finanțarea europeană sau americană lipsesc cu desăvârșire. În absența lor, diversificarea și securitatea alimentării cu gaze a Europei Centrale "va rămâne doar un vis” sau “o carte pe care o joacă în jocurile de putere geopolitică".