Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut că decizia Germaniei de a renunța la energia nucleară a fost o „eroare strategică serioasă”, într-un moment în care dezbaterea privind direcția politicii energetice de la Berlin se intensifică.
Merz a declarat, conform Brussels Signal, că ieșirea Germaniei din era nucleară a făcut tranziția energetică „cea mai scumpă din lume”, evidențiind povara economică și provocările logistice care au rezultat din tranziția de la energia nucleară spre surse regenerabile, scrie News.ro.
Comentariile sale au reaprins dezbaterea internă privind securitatea energetică, costurile și fiabilitatea mixului de producție a electricității în Germania.
Decizia de renunțare la nuclear și contextul său istoric
Decizia Germaniei de a renunța la energia nucleară datează din anii 2000 și a fost accelerată după dezastrul nuclear de la Fukushima (2011), când guvernul condus de fostul cancelar Angela Merkel a decis închiderea treptată a centralelor atomice. Ultimele trei centrale nucleare - Emsland, Isar II și Neckarwestheim II - au fost închise în aprilie 2023, marcând finalul unei ere de aproximativ 60 de ani de energie nucleară în Germania.
Merz a argumentat că în contextul actual, în care securitatea energetică și stabilitatea prețurilor sunt presiuni majore, Germania nu mai dispune de suficiente capacități de producție a energiei electrice după renunțarea nucleară și că politica de tranziție energetică (Energiewende) a creat costuri și complicații fără precedent.
„A fost o greșeală strategică gravă să renunțăm la energia nucleară… pur și simplu nu avem suficientă capacitate de producție a energiei”, a spus Merz.
Comentariile lui Merz și repercusiuni politice
Potrivit declarațiilor sale, decizia de ieșire a fost o greșeală strategică care acum trebuie corectată, iar Germania ar fi trebuit să mențină cel puțin capacitățile nucleare existente pentru o perioadă mai lungă, pentru a evita deficitul de generare de energie. El a criticat, de asemenea, complexitatea și costurile ridicate ale tranziției către surse regenerabile, susținând că este dificil de găsit altă țară care să fi făcut lucrurile „atât de greu și atât de scump”.
„Pentru a avea din nou prețuri de piață acceptabile pentru producția de energie, ar trebui să subvenționăm permanent prețurile energiei din bugetul federal”, a declarat Merz, adăugând: „Nu putem face acest lucru pe termen lung”, a argumentat el.
Răspunsurile din arena politică și publică rămân diverse, iar unii observatori notează că remiterea deciziei intră deja în discuțiile strategice privind viitorul mixului energetic german, inclusiv posibilele investiții în tehnologii nucleare moderne sau reactoare modulare, deși revigorarea centralelor închise complet este considerată nefezabilă pe termen scurt.
Context mai larg
Renunțarea la energia nucleară este parte a politicii de mediu și tranziție energetică care a caracterizat politica germană în ultimele două decenii. Aceasta a coincis cu eforturile de a reduce dependența de combustibili fosili și de a promova surse regenerabile, dar și cu critici legate de costuri, stabilitatea rețelei și importurile energetice.
