Avem printre cele mai mici costuri ale locuinței raportate la venituri. Dar în cazul tinerilor stăm foarte prost GRAFIC

Situația este însă diferită în cazul tinerilor: la grupa de vârstă 20-24 de ani, proporția urcă la 17,5%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE.

Peste 34 de milioane de europeni trăiesc în gospodării în care cheltuielile pentru locuință depășesc 40% din veniturile disponibile.

În România, indicatorul se situează la 5%, nivel similar celui din Italia și considerabil sub cel înregistrat în Germania, Spania sau Franța.

În 2024, proporția era de 4,7%, ceea ce indică o ușoară creștere în ultimul an.

În urmă cu un deceniu, situația era diferită. În 2015, 15,9% din populația României se afla în această situație, potrivit seriei statistice Eurostat.

Indicatorul include chiria, dobânzile creditelor ipotecare, utilitățile, întreținerea, reparațiile, asigurările și taxele aferente locuinței. Venitul disponibil este calculat după plata impozitelor și contribuțiilor sociale.

Tinerii români sunt mult mai afectați

Datele Eurostat pe 2025 arată diferențe importante între populația generală și tineri. În România, aproximativ 10% dintre persoanele cu vârste între 15 și 29 de ani trăiesc în gospodării care cheltuiesc peste 40% din venituri pentru locuință, o proporție dublă față de cea înregistrată la nivelul întregii populații.

Diferența de 5 puncte procentuale este a treia cea mai mare din Uniunea Europeană, după Olanda și Finlanda. Situația este și mai dificilă pentru grupa de vârstă 20-24 de ani. În acest segment, indicatorul ajunge la 17,5%, față de media europeană de 11,1%.

România se află astfel printre cele cinci țări UE cu cele mai ridicate niveluri pentru această categorie de vârstă, alături de Danemarca (34,9%), Grecia (28,1%), Olanda (18,9%) și Germania (18,4%).

Un alt indicator arată o problemă a locuirii în România: 60,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani locuiesc în gospodării supraaglomerate, cea mai mare proporție din Uniunea Europeană, unde media este de 26,9%.

Tinerii români părăsesc locuința părinților la o vârstă medie estimată de 27,4 ani, comparativ cu media UE de 26,3 ani.

Grecia, țara în care locuința apasă cel mai mult asupra veniturilor

Grecia înregistrează cea mai ridicată proporție a populației pentru care cheltuielile cu locuința depășesc 40% din venituri: 26,4%, de peste trei ori media europeană.

Urmează Danemarca, cu 14,7%, Germania, cu 11,2%, și Suedia, cu 10,8%. Peste media europeană se mai situează Estonia (8,8%), Cehia (8,2%) și Luxemburg (8,1%).

La polul opus se află Cipru, unde doar 2,4% din populație suportă o asemenea povară financiară, urmat de Croația (3,2%), Slovenia și Slovacia (câte 3,5%).

În marile economii europene, indicatorul este de 7,2% în Spania, 6,4% în Franța și 5% în Italia.

Germania are însă cel mai mare număr de persoane afectate din Uniunea Europeană, aproximativ 9,4 milioane. În Franța sunt 4,4 milioane, în Spania 3,5 milioane, iar în Italia 2,9 milioane.

De ce diferă atât de mult situația între țările europene

Creșterea prețurilor locuințelor, a chiriilor și a cheltuielilor cu energia este principalul factor care apasă asupra bugetelor gospodăriilor europene. Potrivit Eurostat, prețurile locuințelor în UE au crescut, în medie, cu 69% între 2015 și trimestrul al doilea din 2026, iar în unele state membre s-au mai mult decât dublat.

„Principalii factori care determină povara excesivă a costurilor locuinței sunt creșterea chiriilor și a prețurilor proprietăților, care avansează rapid în multe orașe, în raport cu creșterea modestă a veniturilor, în special în cazul persoanelor cu venituri mici”, a explicat Hannah Widmer, cercetătoare la ETH Zürich, pentru Euronews Business.

Aceasta atrage atenția că diferențele dintre țări depind și de structura proprietății locuințelor, de sistemele de protecție socială și de situația economică generală.

Persoanele care închiriază locuințe de pe piața privată suportă, de regulă, cele mai ridicate costuri raportate la venituri. Prin urmare, un nivel redus al indicatorului nu înseamnă neapărat că locuințele sunt ieftine sau ușor de cumpărat, ci că o proporție mai mică a populației depășește pragul de 40% din venituri.

Rikke Skovgaard Nielsen, cercetătoare la Universitatea Aalborg, explică faptul că situațiile din Grecia, Elveția și Danemarca, toate cu niveluri ridicate ale indicatorului, nu pot fi explicate prin aceleași cauze. Veniturile rămase după plata locuinței, costul vieții și sistemele de protecție socială sunt diferite.

Marietta Haffner, cercetătoare la Universitatea Tehnică Delft, avertizează că majorarea costurilor energiei ar putea deveni unul dintre principalii factori de creștere a cheltuielilor pentru locuințe în anul următor.