Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că ne aflăm în cea mai bună situație de până acum la umplerea depozitelor de gaze, astfel încât nu va exista nicio problemă în asigurarea consumului intern de gaz în această iarnă.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ministrul Energiei a fost întrebat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă iarna aceasta vom îngheța de frig sau de frica facturilor.
“Nici, nici. Mi-am asumat public chestiunea asta, sigur, în baza datelor pe care le-am colectat de la Transelectrica, de la Dispeceratul Energetic Național, cel care reglează echilibrul în sistem, de la A.N.R.E.. Suntem într-o poziție, pot spune, mai bună decât oricând. Ne uităm la gradul de umplere a depozitelor de gaze și suntem la 103%. Am facut supra-plinul si cei care au râs când am spus că am depășit 100% nu știu tehnic că așa cum, când mergem la pompă și putem umple până la bușon, așa se poate face și în cazul depozitelor de gaze. Toamna a fost blândă până acum, deci cu ce avem înmagazinat, undeva la 3,3 miliarde de metri cubi, plus ce producție vom avea pe timp de iarnă, nu vom avea probleme în asigurarea consumului intern, deci va fi doar gaz românesc”, a afirmat Sebastian Burduja.
El a fost întrebat dacă mai importăm gaz de la ruși. “Nu, absolut deloc. Și inclusiv într-un subiect recent, în care o companie din România a fost întrebată și public dacă e gaz rusesc, ne-a dat scris angajament că prin contract nu e vorba de gazul rusesc (…) Noi ca România nu mai suntem dependenți”, a precizat ministrul.
Burduja a fost întrebat dacă în Europa mai sunt state dependente de gazul rusesc.
“Uitați-vă la Ungaria, de exemplu. și m-am vazut recent cu domnul ministru Szijjártó care răspunde de politică externă, dar și de energie în politica externă și ne-a spus că în continuare Ungaria depinde de gazul rusesc. (..) Eu mi-am exprimat toată disponibilitatea să creștem interconectarea cu Ungaria. Cred că suntem la 2,6, putem să o ducem la 3,3 destul de rapid. Plus că au interconectări și cu Slovacia, deci și-ar putea diversifica mai mult. L-am invitat pe domnul ministru să alergăm împreună. Am văzut că-i place să alerge la Moscova. I-am spus că la București e mai cald și că putem alerga de-a lungul Dâmboviței împreună. Mi-a spus că este deschis. Chiar a fost o discuție foarte bună. Să știți, în sectorul energetic, în general România și Ungaria au colaborat bine și pe gaze și au apreciat că noi am crescut capacitatea de interconectare și merge în ambele sensuri, ca să nu interpreteze nimeni, că doar noi putem să le dăm gaz ungurilor”, a mai transmis ministrul Energiei.
El a menționat că România poate exporta și energie electrică.
“Pe energie electrică avem acest coridor verde de la Azerbaidjan, Georgia, sub Marea Neagră, România, Ungaria în cablul de curent continuu și prin care România va putea exporta energie electrică și vom fi în poziția să facem asta cu două noi reactoare nucleare de mari dimensiuni la Cernavodă, cu reactoarele modulare de mici dimensiuni de la Doicești și din alte zone, cu grupuri pe gaz, cum e cel de la Mintia, care se construiește acum, 1700 de megawați. E mai mare decât centrala de la Cernavodă din prezent și va fi cel mai mare din Europa. Deci România va fi hub energetic și va putea să asigure nu doar venituri la buget, pentru că nu mă deranjează să vindem gaz ungurilor sau altor state europene”, a explicat Burduja.
El a mai fost întrebat cui mai vinde România gaz în afară de Ungaria.
“În funcție de condițiile de piață, și bulgarilor, Republicii Moldova. Deci cu cei cu care avem interconectări, avem disponibilitatea tehnică de a vinde, dar e o decizie și a lor dacă din punct de vedere comercial rentează să cumpere gaz din România. În 2027, prin Neptun Deep, nouă ne vor intra în sistem încă 10 miliarde de metri cubi. Deja exploatăm gaze din Marea Neagră, exploatăm din anii 70, dar la mică adâncime. A venit proiectul Black Sea Oil and Gas, undeva mai departe de țărm, companie americană și avem astăzi un miliard de metri cubi, deci 1 pe 10 din consumul României e din acel perimetru. Iar Neptun Deep ne va da 10 miliarde de metri cubi, cât tot consumul României de azi”, a afirmat ministrul Energiei.
Sebastian Burduja a menționat că sunt mai multe variante pentru a fi folosit acel gaz.
“Ce vom face cu acest gaz? E o decizie guvernamentală. Putem să îl transformăm în energie electrică și deja e o valoare adăugată și asta va face Centrala de la Mintia. Putem să-l ducem în industria de îngrășăminte și să repornim marile combinate. Asta e o valoare mai bună sau putem să-l ducem industria farma, unde România are un deficit comercial substanțial și acolo e o valoare adăugată și mai mare. Dar tot cred că vor fi cantități de gaz în plus care ne vor rămâne. Nu le putem înmagazina. Suntem constrânși de capacitatea tehnică. Oricum, la nivelul României e în regulă. 3,3 miliarde de metri cubi, deci sigur că vom fi deschiși să exportăm. Cui? Cui ne va plăti mai bine. Și dacă reușim prin asta să reducem dependența unor vecini de Federația Rusă, cred că e foarte bine”, a mai subliniat ministrul Energiei.
Întrebat dacă există cerere pentru a exporta acest gaz, Burduja a răspuns: “Categoric da. Inclusiv Ungaria. Sigur că dacă are un gaz competitiv în România și Uniunea Europeană îi spune ”Domnule, nu mai luați de la ruși și uite, aveți opțiunea românească”. Pentru că acum, argumentul ministrului Szijjártó, nu avem de unde să îl luăm, nu avem capacitatea tehnică de interconectare. Dacă adunăm cifrele, vedem că totuși ar putea să mai reducă dependența față de gazul rusesc, dar sigur că el este mai ieftin în momentul acesta. Știți cum e proverbul acela japonez, cel mai scump lucru e cel pe care îl primești gratis sau ieftin”.
Ministrul a explicat ce va înseamna proiectul Neptun Deep pentru bugetul României.
“Pentru statul român, aproximativ 20 de miliarde de euro în total din tot ceea ce înseamnă proiectul Neptun Deep, deci un ajutor substanțial la buget și sigur și o oportunitate pentru România să puncteze în plan geopolitic. Pentru că nu poți să separi geopolitica de energie. Dacă noi devenim furnizor de securitate, de stabilitate energetică pentru Ungaria, Serbia, Bulgaria, nu mai zic de Republica Moldova, pentru că deja suntem acolo sau chiar Ucraina într-un anumit scenariu, deja jucăm în altă ligă”, a mai afirmat Sebastian Burduja.
