Pe lângă asigurarea alimentării cu gaze a Republicii Moldova, la finalul lunii octombrie a fost reluat și exportul de gaze din România către Ucraina, care va continua probabil pe toată perioada iernii, Kiev-ul înregistrând un deficit considerabil de gaze ca urmare a distrugerii de către atacurile rusești a unei importante părți a instalațiilor de extragere și a infrastructurii de transport.
Luni, 1 decembrie, România a importat 153,9 GWh de gaze prin punctul de interconectare cu Bulgaria (aproape de capacitatea tehnică a conductei Negru Vodă 1/Kardam a coridorului transbalcanic, singura din cele 3 care funcționează în prezent, de 158,8 GWh) și a exportat 158,9 GWh, din care 66,1 GWh în Ungaria, 62,9 GWh în republica Moldova și 29,9 în Ucraina.
Marți, nivelul importurilor s-a redus la 148,6 GWh, iar cel al exporturilor la 151,3 GWh, Români rămânând exportator net.
Importurile, exporturile, producția de gaze și extragerile din depozite de joi, 4 decembrie
Pe baza nominalizărilor efectuate până miercuri, Transgaz estimează că joi în România vor intra 137 GWh (12,9 milioane mc) de gaze via Bulgaria și vor ieși 147 GWh (13,9 milioane mc), din care 61,5 GWh (5,8 milioane mc) către Ungaria, 63,5 GWh (6 milioane mc) către Republica Moldova și 22 GWh (2,1 mil mc) către Ucraina.
Diferența de 5-10 GWh/zi exportată în plus față de volumul importurilor provine fie din producția internă curentă, fie din depozite.
Interesant este că în pofida cererii de gaze care tranzitează România în creștere prin celălalt punct de interconectare cu Bulgaria, de la Giurgiu-Ruse, nu a intrat în decembrie niciun mc.
Asta în pofida anunțului CEO-ului Bulgartransgaz EAD, Vladimir Malinov, potrivit căruia, este posibil din punct de vedere tehnic să se transfere capacitatea nerezervată disponibilă la punctul de interconectare Ruse/Giurgiu către Negru Vodă 1/Kardam în perioada de iarnă, ianuarie-aprilie 2026.
De altfel, Bulgartransgaz, DESFA, Vestmoldtransgaz, Transgaz, OTS-ul de gaze din Ucraina și ICGB, au adresat o scrisoare comună autorităților de reglementare din aceste țări pentru aprobarea transferului de capacitate.
„Pentru a îmbunătăți condițiile și a asigura un preț uniform pentru capacitatea oferită la Negru Vodă 1/Kardam, Bulgartransgaz oferă o reducere de peste 36%”, a declarat Malinov, citat de BTA.
Coridorul Transbalcanic, care leagă terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) din Grecia de sistemul ucrainean, nu a fost utilizat în lunile septembrie și octombrie, după o funcționare parțială în iulie și august.
În prezent, livrările se efectuează pe numai una dintre cele trei conducte prin care era transportat în trecut gaze rusești către Balcani, Isaccea-Orlovka 1. Celelalte 2 conducte, Isaccea-Orlvovka 2 și 3, sunt deocamdată nefolosite.
Dacă se continuă livrările numai prin această conductă, cu o capacitate de 14 milioane mc, prin care și România importă gaze via Bulgaria (prin punctul de interconectare de la Negru Vodă), în zilele geroase din iarnă ar putea apărea probleme, pe lângă asigurarea consumului curent, România trebuind să asigure integral și alimentarea Republicii Moldova, dar și, parțial, a Ucrainei.
Noul val de atacuri ale Rusiei asupra producției de gaze a Ucrainei, început în ianuarie 2025, a provocat scăderea producției de gaze a statului vecin cu aproape 60% și a provocat o scădere a PIB-ului real al Ucrainei.
În prezent, Kiev-ul are nevoie de aproximativ 2 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) pentru a acoperi importurile suplimentare de gaze pentru sezonul de încălzire 2025-2026, pe care le va finanța printr-o combinație de rezerve interne și sprijin internațional.
Anterior, Ucraina și-ar fi putut acoperi consumul din propria producție de gaze. În prezent, însă, trebuie să importe 4,4 miliarde de metri cubi de gaze pentru iarna 2025-2026, aproape 70% din finanțarea acestor aprovizionări fiind făcută de compania se stat Naftogaz.
Naftogaz a obținut, în acest sens, sprijin financiar din partea băncilor ucrainene, inclusiv Ukreximbank, Ukrgasbank și PrivatBank.
Compania colaborează, de asemenea, cu parteneri internaționali: în august, Norvegia s-a angajat să aloce aproape 100 de milioane de dolari pentru a ajuta la importul de gaze naturale, în timp ce cooperarea cu ORLEN din Polonia se concentrează pe consolidarea capacității de aprovizionare și stocare pentru a spori reziliența energetică a Ucrainei.
Ucraina a importat deja 2,3 miliarde de metri cubi de gaze naturale în prima jumătate a anului 2025, de peste 19 ori mai mult decât cei 0,12 miliarde de metri cubi importați în aceeași perioadă din 2024, potrivit centrului de analiză DixiGroup, care citează date Energy Map.
Costul acestor importuri a ajuns la 1,17 miliarde de dolari, înregistrând o creștere considerabilă față de de cele 36,4 milioane de dolari plătite anul trecut.
