Rompetrol Rafinare își reduce capitalul social pentru a evita dizolvarea

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a notificat Rompetrol Rafinare (RRC), care operează rafinăria Petromidia, să convoace adunarea generală a acționarilor pentru a decide dacă societatea va fi dizolvată sau își va continua activitatea, măsură obligatorie, potrivit legislației în vigoare, atunci când valoarea activelor nete ale unei companii scade la mai puțin de jumătate din capitalul social al acesteia, se arată într-o informare remisă de RRC Bursei de Valori București.

Potrivit Legii nr. 31/1990, articolul 153-24, privind societățile comerciale, atunci când activele nete ale unei societăți, reprezentând diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor, scad ca valoare, ca urmare a pierderilor înregistrate de companie, sub jumătate din valoarea capitalului social, acționarii trebuie să decidă dacă respectiva companie își va mai desfășura activitatea, caz în care capitalul social trebuie diminuat, sau va fi dizolvată. "În cazul neîntrunirii adunării generale extraordinare sau dacă adunarea generală extraordinară nu a putut delibera valabil nici în a doua convocare, orice persoană interesată se poate adresa instanței pentru a cere dizolvarea societății", stipulează legea. 

Astfel, RRC a anunțat că va lua toate măsurile legale în acord cu notificarea primită de la ASF în ceea ce privește convocarea adunării generale a acționarilor în contextul dispozițiilor Legii 31/1990, articolul 153-24.

CITEȘTE ȘI Transportatorii au convins Guvernul să modifice legislația pentru a elimina concurența "piraților" rutieri și a serviciilor gen Uber

"În acest moment, societatea pregătește documentele necesare pentru convocarea adunării generale a acționarilor, care va fi anunțată, în conformitate cu reglementările în vigoare, prin intermediul Bursei de Valori București. Ordinea de zi a adunării generale va include, printre alte subiecte, decizia de a continua activitatea societății, în acord cu art.153-24 și, implicit, faptul că societatea va lua măsurile necesare pentru a remedia această situație. Astfel, Rompetrol Rafinare reconfirmă că activitatea sa se desfășoară în condiții normale, conform prevederilor legislației românești, iar acest aspect nu va avea un impact asupra evoluției financiare a societății", se arată în informarea Rompetrol Rafinare.

Potrivit ultimelor date publice disponibile, la jumătatea anului în curs, valoarea activelor nete ale Rompetrol Rafinare era 444,77 milioane lei, reprezentând mai puțin de jumătate din valoarea capitalul social al companiei, cifrată la 1,46 miliarde lei. Luând ca reper aceste cifre, rezultă că, pentru respectarea prevederilor legale, capitalul social al RRC ar trebui redus cu peste 575 milioane lei, la circa 888 milioane lei.

Rompetrol Rafinare a raportat un profit net consolidat de 89,5 milioane lei pe primul semestru din 2016, iar pe anul trecut – de 84,3 milioane lei. În perioada 2008-2014, însă, compania a cumulat pierderi în sumă totală de 3,94 miliarde lei. Principalii acționari ai RRC sunt KMG International, fosta The Rompetrol Group, controlată de compania petrolieră kazahă de stat KazMunayGas, cu 48,1% din acțiuni, și statul român, prin Ministerul Energiei, cu 44,7% din capital.

CITEȘTE ȘI Un startup românesc a fost cumpărat de 3D Hubs, cea mai mare platformă de printing 3D din lume

Potrivit unui memorandum aprobat la începutul lunii trecute în Guvern, Ministerul Energiei a propus scoaterea la vânzare prin licitație publică cu strigare a unui pachet de 26,6959% din titlurile companiei, exact procentul vizat de memorandumul de înțelegere semnat de Guvernul Ponta în 2013 cu KMG International, din grupul kazah de stat KazMunayGas, prin care kazahii se angajau să cumpere respectiva participație cu 200 milioane dolari, parte a unei tranzacții complexe menite să stingă datoriile istorice ale Rompetrol față de statul român.

Mișcarea ar fi, deci, în concordanță cu prevederile memorandumului de înțelegere încheiat de statul român cu KMG International în 2013 și cu actele normative adoptate ulterior în vederea aplicării prevederilor respectivului memorandum. Propunerea ar putea fi considerată, de asemenea, un semn că s-au făcut progrese în negocierile cu KMG International privind rezolvarea amiabilă a disputelor dintre cele două părți.

De altfel, nu este singurul semn recent de "pace" între statul român și KMG International. În septembrie, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) a angajat firma de avocatură Cunescu, Balaciu și Asociații s-o asiste în procesul de înființare, alături de KMG International, a fondului de investiții de 1 miliard de dolari pentru plasamente în sectorul energetic românesc, convenit prin memorandumul de înțelegere din 2013. SAPE este controlată 100% de Ministerul Energiei și a fost desemnată de acesta să reprezinte statul în viitorul fond de investiții ce trebuie înființat alături de KMG International, fosta Rompetrol Group și actualmente divizie a KazMunayGas.

Prin memorandumul de înțelegere din 2013, kazahii se angajau să plătească 200 de milioane de dolari din datoria istorică a Rompetrol către statul român în schimbul unei participații de 26,7% din capitalul RRC. În plus, KMG International se angaja să constituie un fond, care să ajungă la o valoare estimată de 1 miliard de dolari, pentru investiții în sectorul energetic din România, la fond urmând să fie acționar statul român. Memorandumul prevede că kazahii vor avea o participație de 80% din acțiunile fondului, restul urmând să aparțină României.

CITEȘTE ȘI Europencele câștigă pe an, în medie, cu 2 salarii mai puțin decât bărbații. Româncele stau cel mai bine, diferența fiind de 4 ori mai mică decât media UE

Problema este că principalul activ al KMG International în România, platforma Petromidia, se află astfel, în prezent, sub dublul sechestru al DIICOT (instituit în mai anul acesta) și ANAF (pus în 2010). DIICOT a instituit sechestrul ca măsură asigurătorie în dosarul Rompetrol II, în care sunt cercetați și 4 foști miniștri și în care acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani, inclusiv în legătură cu conversia în obligațiuni, în 2003, a unor datorii bugetare de 603 milioane dolari ale Rompetrol Rafinare.

Sechestrul ANAF din 2010 a avut drept cauză faptul că, în luna septembrie a acelui an, expira termenul până la care Rompetrol Rafinare trebuiă să plătească datoria către stat în valoare de 603 milioane dolari. "Este o măsură de precauție instituită cu scopul de a împiedica înstrăinarea unor bunuri în perioada imediat următoare, până la momentul în care Rompetrol va plăti datoria. Este o măsură asigurătorie, având în vedere intenția lor iminentă de a gaja titlurile de participare deținute de Rompetrol Rafinare SA la alte societăți și a unor imobile către acționarul majoritar Rompetrol NV", declara, pe 13 septembrie 2010, șeful ANAF de atunci, Sorin Blejnar.

În 29 aprilie, KazMunayGas și firma chineză China Energy Company Limited (CEFC) au semnat un acord prin care chinezii preiau controlul, printr-o companie mixtă în care CEFC are o participație majoritară, asupra afacerii din România a kazahilor, care include în principal două rafinării, Petromidia și Vega, și o rețea de distribuție de carburanți. În mai, chinezii anunțau că vor plăti 680 milioane dolari pentru o participație de 51% la KMG International.

CITEȘTE ȘI Cheltuielile cu remunerația și bonusul directorilor fostului CNADNR, mai mari cu peste 143% față de anul trecut

Faptul că Petromidia este sub sechestru pune finalizarea tranzacției sub semnul întrebării.

În iunie, KMG Internațional anunța că intenționează să acționeze România în judecată la tribunalul arbitral de la Stockholm, în baza tratatului Carta Energiei, precum și la tribunalul arbitral de pe lângă Banca Mondială de la Washington, considerând că menținerea sechestrului DIICOT de la Petromidia este "nedreaptă" și că valoarea activelor pe care s-a pus sechestru se ridică la peste 6 miliarde lei, dublu față de nivelul de 3 miliarde lei pretins drept prejudiciu de procurorii DIICOT.

Între timp, în iulie, kazahii au notificat Guvernul că intenționează să demareze o procedură de arbitraj. Potrivit procedurilor uzuale în astfel de situații, KMG International are termen legal de la trei până la șase luni să poarte discuții cu reprezentanții guvernului de la București, în vederea găsirii unei soluții pe cale amiabilă, înainte de a acționa statul român în judecată.

CITEȘTE ȘI Britanicii vor să păstreze producătorii auto după Brexit: subvențiile pot depăși costul cu salariile angajaților

În urmă cu trei luni, vicepreședintele KMG International, Azamat Zhangulov, se declara încrezător, într-un interviu acordat News.ro, cu privire la evoluția negocierilor cu Guvernul, însă avertiza totodată asupra riscului agravării situației actuale, "care ar putea degenera până la o naționalizare a Petromidia".

Mai recent, în septembrie, Zhangulov a declarat că cei de la CEFC China au extins cu câteva luni termenul de finalizare a tranzacției de preluare a KMG International, fixat inițial pentru luna octombrie a acestui an, în contextul discuțiilor pe care Rompetrol le poartă cu statul român. El a mai spus că nu a primit încă o solicitare din partea Ministerului Energiei de prelungire a memorandumului semnat în 2013 cu Guvernul României, care expiră la finele acestui an.

"Memorandumul de înțelegere a fost semnat în februarie 2013 și până acum a fost extins de 13 ori. Ultima extindere s-a întâmplat în octombrie 2015. Credem că am acordat suficient timp Guvernului să execute acțiunile care erau planificate până acum. Nu am primit nicio solicitare oficială să avem o nouă prelungire, dar de îndată ce o vom primi o vom analiza. Dar încă sperăm că toate acțiunile vor fi realizate în termenii agreați. Am înțeles că va veni această cerere și, de îndată ce va veni, o vom discuta cu Guvernul și apoi vom face publică decizia", a arătat vicepreședintele Rompetrol.