Statul intenționează să reia proiectul construirii hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, după ce a întrerupt procedura de selecție a unui investitor străin partener în toamna anului trecut, iar primul pas ar urma să fie majorarea capitalului social al companiei de proiect Hidro Tarnița SA.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Aceasta este controlată în proporție de peste 99% de către Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), o participație marginală deținând și Complexul Energetic Hunedoara. Ministerul Energiei este acționar unic la ambele companii.
Astfel, SAPE are în vedere majorarea capitalului social al Hidro Tarnița SA, însă vrea să se asigure mai întâi că operațiunea nu riscă să fie catalogată drept ajutor de stat ilegal. În acest scop, compania vrea să angajeze un consultant financiar care să efectueze așa-numitul test al operatorului economic privat în economia de piață (OEP) ca metodă relevantă de evaluare a operațiunii de majorare a capitalului social al Hidro Tarnița SA, potrivit unui document al SAPE. Contractul de consultanță este evaluat la 50.000 euro plus TVA.
Sursa citată nu menționează suma cu care ar urma să fie majorat capitalul Hidro Tarnița.
Testul operatorului economic privat în economia de piață a fost conceput de către autoritățile UE și are ca scop identificarea ajutoarelor de stat "camuflate" sub formă investiții publice, în special în cazul aporturilor și majorărilor de capital.
"Instanțele Uniunii au dezvoltat „principiul investitorului în economia de piață” pentru a identifica prezența ajutoarelor de stat în cazuri de investiții publice (în special, infuziile de capital): pentru a determina dacă investiția unui organism public constituie ajutor de stat, este necesar să se evalueze dacă, în împrejurări similare, un investitor privat de dimensiune comparabilă, care își desfășoară activitatea în condițiile normale ale unei economii de piață, ar fi putut fi determinat să facă investiția în cauză. (...) Scopul testului OEP este de a evalua dacă statul a acordat un avantaj unei întreprinderi prin faptul că nu a acționat ca un operator economic privat în economia de piață în ceea ce privește o anumită tranzacție. (...) Elementul decisiv este dacă organismele publice au acționat sau nu la fel ca un operator în economia de piață aflat într-o situație similară. În caz negativ, întreprinderii beneficiare i-a fost acordat un avantaj economic pe care aceasta nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață, ceea ce îi conferă un statut mai favorabil în raport cu concurenții săi", stipulează normele europene.
Timp de 2 ani, în perioada august 2014 – august 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei Tarnița Lăpuștești. În urma etapei de precalificare, au rămas în cursă trei consorții formate din companii din China, respectiv Gezhouba Group Company Limited-Wu Lingpower Corporation, China Huadian Engineering-Guizhou Wujiang Hydropower și Huaneng Lancang River Hydropower-Hydrolancang International Energy.
În septembrie 2017, însă, Guvernul a decis să întrerupă procedura de selecție și să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița, luând în calcul inclusiv implementarea acestuia prin metoda parteneriatului public-privat. În programul de guvernare al Guvernului Dăncilă se menționează că "Realizarea proiectului centralei hidroelectrice prin pompare Tarnița Lăpuștești (1.000 MW) și a altor centrale hidroelectrice poate să contribuie la asigurarea rezervei de putere, la reglajul frecvență putere, cerință imperativă a Sistemului Energetic European".
În 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat masive investitorilor în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care stochează energia electrică, cum ar fi proiectul Tarnița-Lăpușteni, ajutoare de stat constând în scutirea de taxele aferente scoaterii terenurilor necesare construcției din circuitul agricol sau din fondul forestier, scutirea de obligația de achiziție de certificate verzi și de taxa de cogenerare, scutirea de la plata tarifelor de transport al energiei electrice datorate Transelectrica și scutirea de toate taxele, contribuțiile, plățile, bonificațiile și tarifele specifice de gospodărire a resurselor de apă, percepute de către Administrația Națională "Apele Române".
Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești ar urma să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Unitatea este prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare, iar scopul ei este echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva potențialei intrări în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă. Unii experți în energie susțin însă că prioiectul este unul ineficient, care nu va putea fi amortizat niciodată în condiții de piață. Costurile investiției sunt estimate la peste 1 miliard de euro.
Potrivit Guvernului, sprijinirea investițiilor în construirea de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj este necesară pentru echilibrarea sistemului energetic național, afectat de ponderea mare a surselor intermitente regenerabile de energie în mixul energetic național. Echilibrarea se face prin stocarea energiei electrice produse în perioadele de consum redus (prin funcționarea în regim de pompaj, cu acumularea apei în rezervorul superior) și redarea acesteia în sistem în perioadele de consum maxim (prin funcționarea în regim de turbinare, cu evacuarea apei în rezervorul inferior).
La nivelul anului 2014, în UE erau în funcțiune circa 170 de centrale de pompaj, cu o putere instalată totală de 45.000 MW, iar alte 60 de centrale de pompaj se afla în diverse faze de construcție.
