Comisia Europeană a remis României, Ungariei și Croației opinii motivate din cauză că nu s-au conformat obligației de a raporta progresul realizat în privința țintelor energetice naționale, transmite Euractiv, citată de Rador.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Comisia le-a cerut României și Ungariei să predea rapoarte cuprinzătoare cu privire la progresele realizate în privința țintelor lor de eficiență energetică pentru 2020, care ar fi trebuit să fie predate cel mai târziu pe 30 aprilie 2022.
Sebastian Burduja, numit recent ministru al energiei în contextul rotației guvernamentale, a afirmat că una dintre primele lui priorități e „să amelioreze capacitatea administrativă a ministerului”.
Conform Articolului 7 din Directiva Eficienței Energetice, statele membre sunt obligate să implementeze Schema Obligației Eficienței Energetice ori să adopte măsuri alternative pentru atingerea țintei cumulate de economisire a energiei, în cadrul intervalului obligatoriu 2021-2030.
Întâia responsabilitate a Direcției Eficienței Energetice o constituie monitorizarea și implementarea legislației naționale adoptate în vederea îndeplinirii obiectivelor de eficiență energetică ale fiecărei țări pentru 2030.
România s-a angajat prin Planul Integrat al Energiei și Climei (INECP) din aprilie 2020 să atingă până în 2030 o țintă de 30,7% energie regenerabilă din consumul ei total de energie.
Conform Planului pe care și l-a întocmit, România urmărește să-și decarbonizeze industria, să-și amelioreze eficiența energetică în ce privește infrastructura și echipamentul [sic!], să-și înființeze capacități de stocare și transport, să îmbunătățească eficiența procedurilor și digitalizarea și să califice resurse umane astfel încât să poată fi satisfăcute cerințele specifice ale sectorului energiei regenerabile.
Cea mai mare parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) e dedicată inițiativelor de eficiență energetică, implicând în principal sistemul energetic național, pe când REPowerEU vizează mai degrabă realizarea independenței și securității energetice prin intermediul resurselor sustenabile.
