VIDEO Neel, OMV Petrom: Plătim deja impozit suplimentar pe gazele extrase, banii ar trebui alocați consumatorilor vulnerabili

Producătorii de gaze din România plătesc deja impozit suplimentar pe gazele extrase, ale cărui încasări sunt destinate sprijinirii consumatorilor vulnerabili, astfel că autoritățile ar trebui să definească consumatorii vulnerabili și să găsească o modalitate de a aloca banii respectivi în beneficiul acestora, a declarat Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom responsabil cu activitatea Downstream Gas, la Romanian International Gas Conference 2019, eveniment organizat de Energy Policy Group.

"Noi, ca producători, plătim impozit pe veniturile suplimentare rezultate din dereglementarea prețurilor la gaze pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili, deci banii există, trebuie definiți consumatorii vulnerabili și găsită o modalitate de alocare a acestor bani în beneficiul lor", a spus oficialul OMV Petrom.

El s-a referit la faptul că nota de fundamentare a OG nr. 7/2013, prin care s-a introdus impozitul pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a dereglementării prețului gazelor, prevede "direcționarea acestui impozit către bugetul de stat în vederea asigurării ajutoarelor financiare destinate acoperirii unei părți din cheltuielile de alimentare cu gaze naturale ale consumatorilor vulnerabili de gaze naturale și pentru reducerea deficitului bugetar".

CITEȘTE ȘI ING Bank România, profit net record în 2018. Cota de piață pe creditare a ajuns, în premieră, la 10%

Necesitatea ca doar unii consumatori casnici, cu venituri sub un anumit prag și definiți ca atare drept vulnerabili, să beneficieze de o formă sau alta de sprijin la plata facturilor la gaze, iar pentru ceilalți prețul să fie liberalizat, pare a fi un aspect asupra căruia atât producătorii, cât și furnizorii de gaze, sunt de acord.

Furnizorii au fost nemulțumiți în 2017 de faptul că a fost liberalizat doar prețul cu care producătorii vând către furnizori, nu și cel final practicat de furnizori față de clienții casnici. Acum, producătorii acuză plafonarea de la 1 aprilie a prețului de vânzare către furnizori la 68 lei/MWh până în 2022, argumentată de Guvern prin aceea că "în situația neadoptării acestei măsuri, există riscul ca furnizorii să acumuleze pierderi considerabile, care, pe de o parte, vor genera creșteri deosebit de importante ale prețului la consumatorii finali și, pe de altă parte, vor afecta puternic situația financiară a furnizorilor și capabilitatea lor de a asigura cantitățile de gaz necesare clienților lor, punând astfel în pericol continuitatea alimentarii cu gaze naturale".

Noul cadru de reglementare din domeniul gazelor naturale va avea consecințe negative pe termen lung pentru întreaga piață, a mai arătat Franck Neel la Romanian Interational Gas Conference, unde a fost coleg de panel cu reprezentanții principalilor furnizori, respectiv cu directorul general al Engie România, Eric Stab, și cu directorul general adjunct al E.ON România, Anca Dragu.

CITEȘTE ȘI NASA a anunțat că noua sa rachetă nu va fi gata pentru a porni spre Lună anul viitor

"Vom vedea ce se va întâmpla cu OUG 114 în Parlament și cum putem reduce magnitudinea acestui impact. Va avea de suferit producția internă de gaze, cu consecința majorării importurilor și a creșterii prețurilor", a spus membrul directoratului OMV Petrom.

Potrivit acestuia, România are cel mai mare potențial de creștere din sud-estul Europei în ceea ce privește rezervele sale de gaze naturale, dar și cea mai mare cotă a producției interne în consum, ceea ce reprezintă un punct forte. În plus, există noi descoperiri de zăcăminte de gaze care urmează să fie puse în producție, creându-se astfel oportunități pe termen lung de-a lungul întregului lanț valoric, nu numai pentru producători, dar și pentru întreaga economie a României.

"Totuși, pentru ca aceste oportunități să se concretizeze, este nevoie de un mediu de reglementare stabil și predictibil, precum și de stabilitate fiscală, pentru a se putea lua deciziile finale financiare de investiție. În plus, infrastructura asumată și capacitatea de interconectare trebuie să fie implementate, în timp ce alte caracteristici ale unei piețe competitive trebuie aplicate. La cele de mai sus se adaugă faptul că este nevoie de o schemă funcțională de protejare a consumatorilor vulnerabili. O astfel de schemă poate fi eficient implementată într-o piață liberalizată, așa cum o dovedește experiența altor țări", a conchis Franck Neel.

La rândul său, fostul ministru al Finanțelor, actual director general adjunct al E.ON România, Anca Dragu, a indicat mai multe puncte importante.