Dan Bucșa, UniCredit: Legea pensiilor nu poate fi aplicată în forma actuală. Nu sunt bani! Vor crește alte taxe. Cota unică va fi prima care va cădea, poate chiar din 2020

Dan Bucșa, UniCredit: Legea pensiilor nu poate fi aplicată în forma actuală. Nu sunt bani! Vor crește alte taxe. Cota unică va fi prima care va cădea, poate chiar din 2020
scris 24 apr 2019

România are deja deficite foarte mari și se află într-o poziție mai vulnerabilă decât toate țările din regiune, astfel încât noi măsuri de iresponsabilitate bugetară, precum majorările de pensii din noua lege, pot agrava și mai mult problemele, avertizează Dan Bucșa, economistul-șef pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit.

“Legea pensiilor nu poate fi implementată în forma actuală. Nu sunt bani!”, sintetizează problema Bucșa. Economistul roman stabilit la Londra spune că o creștere a cheltuielilor atât de mare precum cea presupusă de viitoarele majorări de pensii nu poate fi suportată decât dacă ar crește foarte mult colectarea sau dacă vor urca taxele, ultima variantă fiind cea mai probabilă.

Problema dezechilibrelor create de noile majorări de pensii poate deveni importantă și pentru agențiile de rating în momentul în care Comisia Europeană va semnala în viitorul raport că consideră important aspectul, spune Bucșa. Iar un downgrade la rating înseamnă încadrarea titlurilor românești în categoria non-investment grade (junk), cu consecințe în creșterea și mai amplă a costurilor de împrumut ale țării.

În opinia sa, cota unică a impozitului pe venit are zilele numărate: “Întrebarea nu este dacă va crește impozitul pe venit, ci când. Cota unică pe salarii va fi prima care va cădea,  poate chiar din 2020, pentru că Guvernul nu va putea tăia cheltuieli în ani cu alegeri”.

BCR vrea să emită obligațiuni de până la 1,5 miliarde de lei. Acționarii băncii au aprobat și dividende de 485 mil. lei, jumătate din profitul net CITEȘTE ȘI BCR vrea să emită obligațiuni de până la 1,5 miliarde de lei. Acționarii băncii au aprobat și dividende de 485 mil. lei, jumătate din profitul net

Care vor fi “norocoșii” care vor suporta prețul iresponsabilității bugetare?  “Clasa de mijloc va fi cea care va plăti dacă se mărește impozitul pe venit”, spune Bucșa, remarcând că acum, în clasa de mijloc, ca pilon solid al acesteia se încadrează și bugetarii din România, care au beneficiat de cele mai mari creșteri salariale din Europa. În fapt, o treime din angajații din România au primit creșteri salariale mai mari ca în UE, în acest grup intrând toți angajații de la stat, inclusiv cei de la companii de stat, din domenii precum mineritul care au făcut mereu pierderi. “Vor fi mai productive aceste activități doar pentru că oamenilor le-au fost crescute salariile ca să muncească mai cu spor? Nu. Sunt de înțeles creșteri în sănătate, în învățământ, unde nu sunt alte soluții pentru a opri migrația. De altfel, vedem că migrația la medici a început să crească în țări ca Ungaria de când salariile în sănătate au crescut mult în România și Bulgaria.”

Bucșa amintește că până la sfârșitul anului viitor salariații de la stat vor câștiga, pe medie, mai mult decât cei din bănci. Iar consecințele creșterilor salariale rupte de productivitate se transmit deja în inflație, deficit extern și deficit bugetar.

Majorările de salarii în scop electoral nu sunt o invenție românească, dar autoritățile noastre se remarcă în fața politicienilor din țările vecine prin eternizarea populismului și prin menținerea unor așteptări de creșteri perpetue. “Toate țările din regiune care au avut creșteri salariale în 2018 au avut și alegeri. Dar după alegeri se calmează. Noi, în România, rămânem campioni cu creșterile salariale anunțate, iar problema nu este doar cât de mari sunt aceste creșteri, ci și cât timp se mențin”, spune Bucșa.

Economistul Unicredit remarcă trei tipuri de populism în regiune. Cel românesc crează așteptarea că salariile și pensile vor crește necontenit, iar astfel de așteptări se văd în inflație. Populismul ungar aduce măriri de lefuri înainte de alegeri, după care gata, ne vedem la următoarele alegeri. Populismul polonez are inteligența unor măsuri care nu cresc anticipațiile inflaționiste. Spre exemplu, polonezii au mărit alocațiile pentru copii, iar efectul a fost că oamenii au început să-și plătească mai repede din datorii din banii intrați în plus și abia apoi au crescut și cheltuielile. Un comportament care nu s-a dus în inflație, pentru că nu s-au creat așteptări de creșteri perpetue, alți bani în plus putând veni doar la nașterea unui nou copil. Nici alte măsuri din Polonia, precum tăierea taxelor pe venit pentru tineri și a celor pentru companiile înființate de tineri, nu au creat așteptări că vor fi repetate an de an și nu s-au dus în inflație.

“Anul trecut, jumătate din inflație a fost fiscală în România”, constată Bucșa. În opinia sa, inflația va rămâne în ținta de 3,5% a băncii centrale, dar ar putea termina anul deasupra acestui nivel. Depășirea țintei este probabilă ca urmare a efectului de bază care se va face simțit la finele anului, în condițiile în care, la sfârșitul lui 2018, BNR a reușit încadrarea în țintă grație unei scăderi ample a prețului petrolului.

În aceste condiții, România va avea cea mai mare inflație din Europa, depășită doar de Rusia (care vine după o creștere cu 2% a TVA) și de Turcia, aflată în criză.

Un risc important este chiar cel de intrare în recesiune tehnică. "Riscul unei recesiuni tehnice în România, în a doua parte a anului viitor sau în 2020, este unul foarte mare, recesiune tehnică însemnând două trimestre consecutive de reducere a PIB. Dacă Europa va crește cu 1%, probabil că vom evita recesiunea. Dacă, însă, va crește cu mai puțin de 1%, atunci sunt șanse mari să fie o recesiune. Prognozele noastre arată o încetinire a economiei în 2020 undeva foarte aproape de 2%. De ce? Pentru că, o dată, contribuția consumului nu mai poate să fie la fel de mare, în al doilea rând contribuția stocurilor ar trebuie să înceteze la un moment dat, în al treilea rând investițiile probabil se vor reduce, iar în al patrulea rând nu vedem cum vor crește exporturile nete deși se va da în folosință o fabrică destul de mare de electrocasnice, la sfârșitul anului 2019. De asemenea, industria auto s-ar putea să performeze mult mai prost. Suntem la finalul unui ciclu de cumpărări de automobile în Europa, dar poate fi stimulat prin scheme de tipul "Rabla", a spus Bucșa.

Conform estimărilor UniCredit Bank, România va avea în acest an o creștere economică mai mică de 4%.

Amnistia fiscală pentru firme - Companiile cu datorii la stat ar putea beneficia, pe lângă anularea accesoriilor, și de o ștergere de până la 50% din principalul datoriilor, dar cu o condiție CITEȘTE ȘI Amnistia fiscală pentru firme - Companiile cu datorii la stat ar putea beneficia, pe lângă anularea accesoriilor, și de o ștergere de până la 50% din principalul datoriilor, dar cu o condiție

“Speciali” în Uniunea Europeană vom fi și cu deficitul extern, rămânând singurii care nu îl putem acoperi cu investiții străine și cu fonduri UE. “De aceea suntem nevoiți să atragem investiții de portofoliu, care sunt scumpe și volatile. Guvernul este cel care atrage cel mai mult astfel de fonduri, și pentru că statul se împrumută scump costul împrumuturilor crește și pentru alte entități din România”, arată Bucșa. Mai departe, împrumuturile externe  mai mari ale statului pun presiune pe leu. “Din păcate, dobânzile nu se vor reduce prea curând dacă guvernul nu renunță la măsurile populiste și nu îmbunătățește colectarea. Dobânzile sunt mici în țările cu excedente mari, or noi avem deficite mari”, spune economistul Unicredit.

Un cerc vicios pe care statul are puține șanse să-l spargă prin creșterea exporturilor, pentru că nu poți crea peste noapte noi exportatori. Poate, în schimb, să oprească explozia cheltuielilor cu salariile și pensile, care vor ajunge la 20% din PIB dacă se aplică noua lege, și să îmbunătățească colectarea. “Ministerul Finanțelor știe ce să facă pentru a crește colectarea, pentru că se uită care au fost soluțiile în regiune. Polonezii au crescut colectarea la granițe punând două firme diferite, una chineză și una americană, care se verifică reciproc, să scaneze tirurile. O soluție este și legarea caselor de marcat la Ministerul Finanțelor, care a început și la noi dar nu s-a finalizat. Rușii au implementat-o cu succes, la fel și bulgarii și polonezii, cei din urmă reducând gap-ul de TVA sub 10%, adică la nivelul din Austria și Olanda”, spune Bucșa.

În primele două luni ale anului, cheltuielile cu salariile și asistența socială, categorie care include și pensiile, au ajuns la cel mai ridicat nivel din septembrie 2010 în funcție de ponderea pe care o au în veniturile fiscale și din contribuții colectate de stat. Un dezechilibru mai amplu decât cel de acum a fost înregistrat cel mai recent în 2010, când România era în plin acord cu FMI, ia autoritățile anunțaseră de puțin timp măsuri de austeritate, cum au fost majorarea TVA de la 19% la 24% și reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.

Din luna septembrie ar urma să se aplice și prima etapă de majorare a pensiilor prevăzute de noua lege, etapă amânată față de termenul, inițial care se dorea a fi chiar din ianuarie 2019.
Potrivit actului normativ, în anul 2021 punctul de pensie va fi 1.875 de lei. Mediul de afaceri a reclamat că, în baza analizelor și dezbaterilor experților pe acest subiect, legea, care aproape dublează cheltuielile publice cu pensiile până în 2021, respectiv le crește cu peste 130% până în 2022, nu este sustenabilă.

Acesta prevede creșteri etapizate ale punctului de pensie până în anul 2021, astfel: 2019 - 1.265 de lei, 2020 - 1.775 de lei, 2021 - 1.875 de lei.
Din anul 2022, valoarea punctului de referință se va indexa anual cu rata inflației și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
dan bucsa
unicredit
pensii
salarii
buget
deficit
dobanda