Băncile centrale care gestionează rezerve valutare în valoare de mii de miliarde de dolari au început să acumuleze aur, pe măsură ce tensiunile geopolitice, inclusiv războiul din Ucraina, le-au forțat să își revizuiască strategiile de investiții, informează cotidianul Financial Times.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Un sondaj anual, efectuat în perioada februarie-martie 2023, în rândul oficialilor de la 83 de bănci centrale, care împreună gestionează rezerve valutare de aproximativ 7.000 de miliarde de dolari, a descoperit că peste două treimi dintre respondenți cred că omologii lor își vor majora rezervele de aur în anul 2023, arată Agerpres.
Lingourile de aur tind să fie mai atractive în perioade de instabilitate, iar cererea de aur a explodat pe parcursul anului trecut. Potrivit Consiliului Mondial al Aurului, cantitatea de aur cumpărată de băncile centrale a crescut cu 152% în 2022, comparativ cu 2021, până la 1.136 de tone.
Majoritatea oficialilor băncilor centrale intervievați au menționat riscurile geopolitice drept a doua cea mai importantă îngrijorare, după inflația ridicată, potrivit sondajului HSBC Reserve Management Trends Survey publicat de Central Banking Publications.
Peste 40% dintre respondenți menționează riscurile geopolitice drept unul dintre principalii factori de risc, comparativ cu doar 23% în sondajul efectuat anul trecut. În plus, aproximativ o treime dintre cei intervievați au schimbat sau au de gând să modifice activele pe care le cumpără, din cauza unor tensiuni precum invazia rusească din Ucraina și înrăutățirea relațiilor dintre SUA și China
Autorul sondajului, Víctor Méndez-Barreira, spune că invadarea Ucrainei de către Rusia a creat "un factor de care gestionarii de rezerve trebuie să țină cont".
Invadarea Ucrainei i-a făcut pe occidentali să impună ample sancțiuni financiare Moscovei, inclusiv înghețarea unor active în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari pe care Banca Centrală a Rusiei le avea peste hotare. Însă rezervele de aur ale Băncii Centrale a Rusiei nu au fost atinse de sancțiuni pentru că erau stocate în Rusia.
Datele Consiliului Mondial al Aurului arată că multe dintre achizițiile de aur au fost făcute anul trecut de bănci centrale din țările care nu sunt aliniate cu Occidentul. De exemplu, Banca Centrală a Chinei a cumpărat 62 de tone de aur în lunile noiembrie și decembrie 2022, ceea ce a dus rezervele sale de aur peste pragul de 2.000 de tone, pentru prima dată în istorie. Rezervele oficiale de aur ale Turciei au crescut și ele cu 148 de tone până la 542 de tone în 2022. Statele din Orientul Mijlociu și Asia Centrală au fost și ele "cumpărători activi" de aur pe parcursul anului trecut.
John Reade, analist șef la Consiliul Mondial al Aurului, spune că sancțiunile impuse Băncii Centrale a Rusiei au "provocat multe bănci centrale nealiniate să își regândească punctul de vedere cu privire la locul unde ar trebui să își păstreze rezervele internaționale. Țările au recunoscut faptul că aurul pe care Rusia îl deține, pentru că este în afara controlului altcuiva, este util în situații în care este posibil să nu mai ai acces la alte rezerve".
În timp ce aurul Rusiei era stocat acasă, multe bănci centrale își păstrează rezervele de aur peste hotare, inclusiv la Banca Angliei sau la Rezerva Federală din New York, ceea ce reflectă statutul Londrei și al New York-ului de cele mai mari piețe pentru tranzacționarea de aur.
În plus, aurul este considerat și ca instrument eficient de protejare împotriva inflației ridicate, care este principala îngrijorare pentru mai mult de 70% din oficialii băncilor centrale intervievați. Prețul aurului este în prezent aproape de maximul istoric, după o explozie a inflației pe parcursul anului 2022.
De asemenea, majoritatea celor intervievați se așteaptă ca moneda chineză să dobândească o pondere mai mare în rezervele internaționale până la finele acestui deceniu.
Datele Fondului Monetar Internațional arată că dolarul era responsabil pentru 58% din totalul rezervelor băncilor centrale în trimestrul patru al anului trecut, în timp ce euro era responsabil pentru puțin peste 20%, iar renminbi-ul chinez pentru doar 2,7%.
