Creșterile ample de taxe implementate anul trecut, precum și reducerea cheltuielilor de către stat, cu scopul de a reduce cel mai mare deficitul bugetar, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, au dus la o încetinire semnificativă a economiei. O serie de programe de ajutor de stat au fost inițiate de către autorități cu scopul de a susține economia.
Bugetul total al TechUp România este de 5,313 miliarde de lei, dintre care 2,656 miliarde de lei sunt alocate ajutoarelor regionale pentru investiții și 2,657 miliarde de lei proiectelor de cercetare-dezvoltare. Bugetul mediu anual este de aproximativ 759 milioane de lei, echivalentul a 150 de milioane de euro. Acordurile de finanțare pot fi emise în perioada 2026-2032, iar plãțile se vor realiza în perioada 2027-2041.
TechUp România marcheazã o schimbare de paradigmã în modul în care România sprijinã dezvoltarea tehnologiilor avansate: nu doar finanțeazã cercetarea sau investiția în capacitãți de producție, ci creeazã pentru prima datã un mecanism integrat care coreleazã cele douã etape și susține transformarea unei tehnologii dezvoltate în România într-un produs și într-o capacitate industrialã competitivã.
Cu un nivel de ambiție și o anvergurã financiarã fãrã precedent pentru acest tip de intervenție, programul vizeazã tehnologii cu potențial de impact sistemic și urmãrește sã reducã una dintre principalele vulnerabilitãți ale ecosistemului românesc de inovare: decalajul dintre cercetare, validare tehnologicã și piațã.
Pentru a fi eligibil, proiectele trebuie sã aibã costuri eligibile cuprinse între 5 milioane și 50 de milioane de lei și sã includã douã componente succesive: minimum 2 milioane de lei pentru cercetare-dezvoltare și minimum 3 milioane de lei pentru investiția în capacitatea de producție sau prestare de servicii. Cele douã etape sunt integrate în același proiect și într-o singurã cerere de acord pentru finanțare.
„Prin TechUp corelãm, pentru prima datã, cercetarea de producție într-un singur parcurs de finanțare și introducem posibilitatea acordãrii unui avans pentru cercetare. Vrem sã folosim mai bine capitalul uman românesc, sã îl orientãm cãtre antreprenoriat și tehnologii avansate și sã pãstrãm proprietatea intelectualã în compania care dezvoltã tehnologia. Pentru proiectele care au nevoie de validare și ghidaj privat, capitalul de venture capital sau al business angels completeazã finanțarea publicã. Statul preia o parte importantã din efortul financiar, iar antreprenorul pãstreazã un activ valoros pentru rundele viitoare de finanțare", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Una dintre principalele noutãți ale mecanismului este posibilitatea acordãrii unui avans de pânã la 30% din valoarea anualã a grantului aprobat pentru componenta de cercetare-dezvoltare. O nouã cerere de avans poate fi depusã dupã justificarea celui anterior, iar beneficiarii care utilizeazã acest mecanism transmit trimestrial rapoarte privind progresul proiectului și utilizarea fondurilor.
Programul combinã, pentru componenta de cercetare-dezvoltare, granturile cu o deducere fiscalã de 200% pentru anumite cheltuieli eligibile cu active corporale și necorporale. Intensitatea maximã a ajutorului este de 50% pentru cercetarea industrialã și de 25% pentru dezvoltarea experimentalã, la care se pot adãuga bonusurile regionale prevãzute de cadrul european. Pentru etapa de producție, sprijinul se acordã sub forma ajutorului regional, în limitele hãrții ajutoarelor regionale aplicabile.
Programul creeazã douã categorii de beneficiari.
Categoria A este destinatã întreprinderilor autonome care nu dispun de suficiente resurse pentru contribuția proprie și care atrag capital privat de la fonduri de venture capital și/sau business angels. În acest caz, intervenția investitorului privat are și rolul de validare și disciplinã de business pentru proiectele aflate într-o etapã în care finanțarea bancarã tradiționalã este dificil de accesat.
Categoria B cuprinde întreprinderile care își pot asigura contribuția necesarã dintr-un mix mai larg de surse private: capital propriu, profit reinvestit, credit bancar, împrumut intragrup, venture capital sau business angels.
În ambele situații, beneficiarul trebuie sã asigure o contribuție financiarã de cel puțin 25% din costurile eligibile, atât pentru componenta de cercetare-dezvoltare, cât și pentru componenta de producție, din resurse care nu beneficiazã de alt sprijin public.
Prin aceastã arhitecturã, statul nu înlocuiește piața privatã de capital, ci o completeazã. Pentru proiectele antreprenoriale cu acces redus la finanțare, participarea unui investitor de tip venture capital sau business angel poate aduce inclusiv expertiza necesarã pentru calibrarea tehnicã și comercialã a produsului, în timp ce finanțarea publicã reduce semnificativ povara investiționalã.
TechUp introduce și o abordare mai flexibilã pentru perioada de dupã finalizarea investiției. În primii doi ani de monitorizare, progresul cãtre piațã poate fi demonstrat printr-o gamã largã de rezultate: proiecte-pilot cu clienți, teste plãtite, scrisori de intenție, interes de achiziție, progres în certificare, validare de cãtre clienți, finanțãri ulterioare, active de proprietate intelectualã, parteneriate strategice sau alte dovezi ale apropierii de comercializare. Perioada de menținere poate fi prelungitã cu pânã la doi ani dacã existã progres demonstrabil.
Schema ține astfel cont de specificul investițiilor în DeepTech, unde drumul de la prototip la produs comercial este mai lung și presupune un nivel ridicat de risc tehnologic și comercial. În cazul în care rezultatele comerciale sunt sub estimãrile inițiale, mecanismul prevede, în anumite situații, recuperarea proporționalã cu gradul de nerealizare, nu automat recuperarea integralã a întregului sprijin. În același timp, rãmân în vigoare condițiile ferme privind finalizarea componentei de cercetare și atingerea nivelului de maturitate tehnologicã prevãzut în acordul de finanțare.
Un element central al schemei este protejarea valorii tehnologice create prin finanțare. Beneficiarul are obligația de a menține drepturile de proprietate intelectualã asupra produsului sau serviciului rezultat din componenta de cercetare-dezvoltare pe întreaga perioadã de menținere a investiției în producție. De asemenea, activitatea economicã și proprietatea intelectualã rezultate din cercetare trebuie menținute în regiunea în care este realizatã investiția pentru perioada prevãzutã de schemã.
Obiectivul este ca proprietatea intelectualã creatã prin talent și finanțare în România sã rãmânã un activ al companiei și sã poatã fi folositã inclusiv ca avantaj în atragerea unor runde ulterioare de capital privat, în dezvoltarea de parteneriate și în extinderea pe piețele internaționale.
TechUp România se concentreazã pe domenii cu potențial ridicat de valoare adãugatã: calcul avansat, inteligențã artificialã, microelectronicã și infrastructurã digitalã; biotehnologie, Agri-Tech și sãnãtate de precizie; energie verde, stocare și tehnologii climatice; mobilitate, spațiu și sisteme autonome; materiale avansate și Industry 4.0; securitate ciberneticã și securitate digitalã.
Miza programului este utilizarea capitalului uman românesc în zone în care România poate construi competențe și proprietate intelectualã proprie, transformând cercetarea și expertiza tehnicã în companii, produse, capacitãți de producție și locuri de muncã înalt calificate.
TechUp România urmãrește sã readucã România în lanțurile globale de valoare din industriile care vor defini economia urmãtoarelor decenii. Prin finanțarea integratã a cercetãrii, dezvoltãrii și producției, programul creeazã premisele pentru formarea în România a unui portofoliu tot mai consistent de tehnologii și drepturi de proprietate intelectualã. Miza este ca România sã nu rãmânã doar consumator sau furnizor de componente și servicii cu valoare adãugatã redusã, ci sã deținã tehnologie proprie, brevete și soluții care îi pot asigura un loc mai puternic în lanțurile globale de inovare și producție.
În termen de 45 de zile lucrãtoare de la intrarea în vigoare a Hotãrârii, Ministerul Finanțelor va aproba și publica Ghidul solicitantului și Ghidul de platã, prin care vor fi stabilite toate detaliile necesare pentru accesarea efectivã a programului. Companiile vor avea astfel informații clare despre cine poate aplica, pentru ce tipuri de proiecte și forme de sprijin, care sunt cheltuielile eligibile, ce documente trebuie depuse, cum se desfãșoarã evaluarea și monitorizarea proiectelor, precum și condițiile și mecanismul de acordare a avansurilor, granturilor și facilitãților fiscale prevãzute de schemã. Ministerul Finanțelor va comunica, de asemenea, data de la care pot fi depuse cererile de finanțare și bugetul anual disponibil.
