Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România – HORA România – prezintă rezultatele unui studiu cu privire la impactul în economie și situația financiară a companiilor active în 11 sectoare din industria HoReCa.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Studiul relevă faptul că scăderea vânzărilor la nivel sectorial este de -39%, de la 26 miliarde de lei în 2019 la doar 16 miliarde de lei în 2020, în condițiile în care 8 din 10 companii au raportat scăderi ale vânzărilor. În ceea ce privește situația pe județe, s-au raportat scăderi la nivelul întregii țări, însă de intensități diferite. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Cluj (-50%), București și Timiș (-44%), iar cele mai mici în Constanța (-23%) și Tulcea (-9%).
Totodată, profitul absolut la nivel de industrie a scăzut de 4 ori, de la 3,58 miliarde de lei în 2019, la doar 0,84 miliarde de lei în 2020, astfel că marja netă de profit a scăzut la 5%. Dacă, în 2019, 1 din 10 companii aveau pierderi, în 2020, 4 din 10 companii din cele 11 sectoare de activitate din HoReCa, au înregistrat pierderi.
„Misiunea noastră este să apărăm interesele industriei de ospitalitate și să fim un sprijin pentru antreprenorii și operatorii din domeniu, care au nevoie de solidaritate, sprijin și acțiuni concrete, mai mult decât oricând. Prin acest studiu, ne-am propus să cuantificam consecințele economice puternic negative ale acestei perioade pline de incertitudini în HoReCa, pentru a sublinia necesitatea și, mai ales, urgența unei strategii de redresare pe termen lung, dezvoltată și aplicată cu implicarea consistentă a instituțiilor statului, în cel mai scurt timp”, a declarat Ion Biriș, Președinte HORA.
„Companiile active în sectorul HoReCa au raportat pe parcursul anului 2020 o scădere a vânzărilor cu 39% și profituri de 4 ori mai mici comparativ cu anul anterior. Astfel, pentru fiecare cifră de afaceri de 100 lei raportată pe parcursul anului 2020 de întreg sectorul HoReCa (în scădere față de 164 lei în anul 2019), profitul mediu net a scăzut la doar 5 lei (în scădere față de 20 lei în anul 2019). Suplimentar, 45% dintre companiile active în sectorul HoReCa au raportat pierderi pe parcursul anului 2020, comparativ cu doar 8% în anul 2019. Considerând și companiile cu un grad foarte ridicat de îndatorare (>90% din active), aproximativ 7 din 10 companii active în sectorul HoReCa prezintă un risc major de insolvență la finalul anului 2020, comparativ cu doar 30% în anul 2019. Având în vedere toate acestea, HoReCa a fost cea mai afectată industrie din România pe parcursul anului 2020 în contextul măsurilor luate de guvern împotriva pandemiei COVID-19”, spune Iancu Guda, analist financiar.
Două măsuri de suport propuse pentru revitalizarea industriei
Proiectul 0 taxe pe salariul minim
HORA susține proiectul 0 taxe pe salariul minim, o măsură esențială pentru a diminua deficitul de personal din industrie. Înainte de criza COVID-19, în industria HoReCa activau 40.000 de societăți comerciale cu capital 100% românesc, având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro. Totodată, industria număra aproximativ 400.000 de angajați, reprezentând 10% din totalul angajaților care activează în sectorul privat (200.000 de angajați direct implicați și aproximativ 200.000 angajați ai furnizorilor de produse, materii prime și servicii). Criza provocată de pandemie a condus la un declin brusc, iar numărul de angajați a scăzut cu aproximativ 40%, mulți dintre aceștia alegând reconversia profesională, din cauza lipsei de predictibilitate din industria ospitalității. Principala problemă pentru revenirea și dezvoltarea sectorului ospitalității este atragerea și profesionalizarea forței de muncă, iar pentru asta HORA solicită Guvernului o serie de măsuri adresate direct angajaților.
HORA propune încă din 2018 introducerea unui impozit de 10% pe bacșișul colectat prin plata cu cardul, ceea ce ar aduce la bugetul de stat venituri de peste 110 mil RON începând cu 2022. În paralel, susține că HORECA trebuie să fie domeniul în care se pilotează impozitul zero pe salariul minim, ce ar avea costuri anuale de aproximativ 123 mil RON pe an. Beneficiile acestei impozitări preferențiale ar fi: impactul bugetar net aproape de zero cu propunerea HORA (impozitare bacsiș și zero taxe tinde către zero); creșterea salariilor celor din domeniul ospitalității și atragerea de forță de muncă din Diaspora (în special Italia & Spania); creșterea gradului de bancarizare a angajaților din domeniu și accesul acestora la credite de consum și ipotecare, ceea ar duce la o creștere puternică a consumului din partea acestui sector, precum și profesionalizarea și dezvoltarea accelerată a domeniului și un imbold puternic post pandemic.
Autorizarea operatorilor HoReCa
De asemenea, HORA a realizat și o analiză cu privire la procesul de autorizare a companiilor din HoReCa la nivelul municipiului București, care a evidențiat faptul că, în urma supra-birocratizării la nivelul primăriilor de sector, doar 700 de restaurante din peste 9.500 au primit autorizație de funcționare din partea primariilor de sector.
Conform evidenței Autorității Naționale Sanitare Veterinare, în București sunt peste 9.500 de unități de alimentație publică, iar datorită supra-birocratizării, primăriile de sector din București au devenit un supracontrolor al altor instituții ale statului, ceea ce a dus la costuri de peste 60 mil. RON. În intervalul 2019 – 2021, în lipsa unui proces unitar și coerent de reglementare a autorizării afacerilor din HoReCa, primăriile de sector au pierdut peste 60 mil. RON, sumă care ar fi putut intra la bugetul de stat.
Cercetarea a fost realizată de analistul financiar Iancu Guda, la inițiativa HORA și FIHR (Federația Industriei Hoteliere din România), împreună cu organizațiile membre în APT (Alianța pentru Turism), și analizează activitatea industriei pe întreg parcursul anului 2020, comparativ cu 2019.
