Creșterea sosirilor de turiști străini în perioada 2022-2025 este prognozată la 35% pe an , iar pentru fiecare dintre anii următori, din. 2026 până în 2035, este estimată o creștere de 5%, potrivit Strategiei Naționale a României pentru dezvoltarea turismului 2023-2035. Până în 2035, România va fi o destinație turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, urmând ca la acel moment, conform aceluiași document, încasările din turism internațional să ajungă la aproape 3 miliarde de euro.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Pe de altă parte, în document se arată că românii cheltuiesc mai mult ca turiști în străinătate decât cheltuiesc turiștii străini în România. În anul 2021, conform datelor furnizate de Banca Națională a României, diferența s-a ridicat la 1,67 miliarde euro, reprezentând 9,9% din deficitul balanței de plăți a României.
PROBLEMELE ACTUALE
Strategia Naționale a României pentru dezvoltarea turismului 2023-2035 pornește de la admiterea unei serii de probleme pentru acest domeniu.
Infrastructură slab dezvoltată - drumuri de acces inadecvate către destinațiile și siturile turistice, sistem de transport pe cale ferată în interiorul țării nesigur și limitat, oportunități limitate de deplasare cu bicicleta în interiorul țării, lipsa informațiilor cu privire la serviciile de transport disponibile pentru turiști și panouri informative și semnalistică turistică necorespunzătoare pentru drumuri.
Efect: Destinațiile turistice insuficient dezvoltate sau cunoscute și dificultăți în a le accesa.
Slaba valorificare a potențialului turistic - în ciuda existenței unui număr mare de obiective turistice semnificative, acestea nu sunt valorificate la adevăratul potențial, iar posibilitățile de cheltuire a banilor sunt limitate. Acest fapt poate fi cauzat în mare parte de sprijinul antreprenorial limitat și de slaba finanțare acordată sectorului privat pentru cooperare, inovare, modernizare și creare de noi activități și oferte în vederea generării de oportunități de cheltuire a banilor.
Efect: Oportunități insuficiente de consum turistic (care să fie și ușor de găsit) în ciuda fondurilor personale disponibile în acest sens.
Oferte necompetitive - Chiar și în situația în care la nivelul unei destinații există oportunități de a cheltui, de obicei calitatea ofertelor asociate acestor oportunități este necompetitivă. Cauzele sunt multiple, printre cele mai importante fiind dezvoltarea și gestionarea deficitară a obiectivelor și a atracțiilor turistice, inclusiv comercializarea și conservarea defectuoase ale acestora.
Mai puțin de 20% din monumentele de patrimoniu cultural se află într-o stare bună sau medie de conservare, restaurarea lor corectă și conservarea lor fiind prioritare. Patrimoniul cultural bogat al României poate fi folosit mai bine în scopuri turistice. Turiștii pot să beneficieze de pe urma unei mai bune capacități de dezvoltare și management a produselor turistice (o prezență digitală mai bună, tururi ghidate în mai multe limbi, tururi digitale, documentare, cafenele, magazine de suveniruri și pachete de tururi pentru destinații aflate în proximitatea locului din România unde au ajuns turiștii). Creșterea calității managementului și a serviciilor poate să aducă mai multe venituri la nivelul atracțiilor și destinațiilor, făcându-le să devină mai sustenabile din punct de vedere financiar.
Deși muzeele se confruntă cu provocări în toată lumea, există încercări de a repoziționa muzeele și de a le transforma în instituții educaționale, care să atragă diverse categorii de public și să pună la dispoziție spații pentru diverse evenimente (săli multifuncționale).
Generațiile mai tinere părăsesc zonele rurale. Ca urmare, meșteșugurile tradiționale și folclorul dispar, iar peisajul rural autentic își pierde identitatea. Există un număr limitat de programe adaptate și de oportunități de finanțare pentru promovarea meșteșugurilor tradiționale, a folclorului și a oportunităților de afaceri în zonele rurale.
De asemenea, revitalizarea și reabilitarea centrelor istorice ale orașelor și a fațadelor clădirilor, mai ales dacă ele aparțin patrimoniului cultural, precum și reabilitarea și extinderea zonelor pietonale aflate în destinațiile turistice și în centrele regionale, unde turiștii pot să înnopteze, ar trebui să reprezinte o prioritate de intervenție, dar și de finanțare.
În prezent, legislația nu permite utilizarea fondurilor publice pentru reabilitarea fațadelor, acestea fiind considerate proprietate privată. Acest aspect trebuie modificat, deoarece fațadele au valoare publică și joacă un rol esențial în dezvoltarea turismului în țări precum România, unde patrimoniul cultural reprezintă un avantaj competitiv.
Calitatea serviciilor oferite este afectată în mod direct de aptitudinile celor care lucrează în sector. Comisia Europeană estimează că mai puțin de 20% dintre absolvenții de liceu și de facultate aleg să lucreze în sectorul turistic în România. Însă, după cum s-a observat, mulți dintre cei calificați pentru sectorul turistic preferă să-și găsească un loc de muncă în străinătate. Migrația este valabilă atât în cazul personalului de înaltă calificare, cât și în cazul celor cu calificări reduse. Angajarea în sectorul turismului în România este mai degrabă neatrăgătoare, în mare parte din cauza salariilor scăzute, a lipsei de posibilități de evoluție profesională și a condițiilor de lucru instabile, cauzate de sezonalitatea pronunțată din sectorul turistic. Mai mult, nivelul de utilizare a tehnologiei moderne în domeniu este mai degrabă scăzut. Astfel, ținând cont de acești factori, productivitatea forței de muncă este relativ scăzută.
Efect: Calitate necompetitivă a experiențelor și a serviciilor disponibile la destinație și număr insuficient de turiști dispuși să cheltuiască mai mult.
Lipsa unor instrumente instituționale la nivel guvernamental cu ajutorul cărora să se poată colecta și analiza seturi de date statistice relevante și actuale pentru a putea identifica segmentele de piață (interne și internaționale, pentru sezon și extrasezon) și pentru a înțelege comportamentul turiștilor și cum poate fi influențat acesta. Instrumente precum sondajele privind nivelul de satisfacție al turiștilor nu sunt utilizate în mod regulat.
În România există numeroase entități și mecanisme implicate în marketingul și promovarea turismului, printre care autoritatea publică centrală responsabilă de dezvoltarea și promovarea turismului (în prezent, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului), echivalente ale organizațiilor de management al destinației, canale dedicate pe rețelele sociale, centre de informare turistică și târguri de turism. Totuși, nu este clar dacă aceste instrumente și abordări creează beneficii care depășesc cheltuielile pe care le generează și dacă ele își îndeplinesc funcțiile în mod adecvat. Nu există cadre de monitorizare și evaluare a acestor instrumente, pentru a le putea evalua performanța și a face schimbările necesare pentru a asigura obținerea de beneficii maxime. Cadrul instituțional necesar pentru a obține feedback de la diferiții actori implicați în turism - sectorul privat, turiștii și comunitățile influențate de turism - este slab dezvoltat.
Studiile privind nivelul de satisfacție a turiștilor nu sunt realizate în mod regulat, iar în prezent nu există mecanisme de preluare a feedback-ului din partea comunităților cu privire la impactul turismului asupra vieții celor influențați de activitățile și politicile turistice. De asemenea, nu exista un mecanism cu ajutorul căruia să se poată ajusta sectorul turistic astfel încât să poată răspunde nevoilor turiștilor la nivel național, nevoi care evoluează permanent.
Efect: Capacitate limitată de dezvoltare de politici publice în domeniul turismului, a segmentării inadecvate a pieței și a vizibilității reduse a țării în străinătate, lipsa unor date statistice actuale.
SITUAȚIA ECONOMICĂ ACTUALĂ
La nivelul anului 2019, conform Institutului Național de Statistică, produsul intern brut direct din turism a fost de 31,56 miliarde lei (aproximativ 6,5 miliarde euro), iar ponderea turismului în PIB-ul României a reprezentat 2,981%. În anul 2021, încasările din turismul internațional s-au ridicat la aproximativ 400 milioane euro, cu 72,5% mai puțin decât în anul 2019. Suma medie cheltuită de un turist străin s-a menținut relativ constantă în perioada 2019-2020, dar a scăzut cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019.
Conform Institutului Național de Statistică, 169.655 de persoane erau angajate în sectorul Hoteluri și Restaurante în anul 2020, reprezentând 3,4% din totalul salariațiilor români. Sectorul este însă afectat de caracterul sezonier, de nivelul salarial scăzut și de lipsa unor oportunități de formare adecvate.
Deși întrunește un punctaj mediu la cei mai mulți indicatori, România s-a situat pe o poziții scăzute în ceea ce privește prioritizarea de către guvern a industriei turismului și călătoriilor (locul 120), eficiența marketingului și branding-ului pentru atragerea turiștilor (locul 103), cheltuielile guvernamentale pentru dezvoltarea acestei industrii (locul 111), calitatea infrastructurii turistice (locul 119), calitatea infrastructurii rutiere (locul 113) sau sustenabilitatea dezvoltării industriei turismului (113) .
Competitivitatea turismului din România a fost comparată cu nivelul competitivității înregistrat în mai multe țări din regiune. Analiza evidențiază că punctele forte ale României țin de securitate și siguranță (locul 29 la nivel global și o poziție mai bună decât 9 dintre cei 11 competitori analizați), mediul de afaceri (doar locul 76 la nivel global, dar o poziție mai bună decât 8 dintre competitori), prețuri competitive (locul 51, mai bine decât 7 dintre competitori), resurse culturale (locul 44, o poziție mai bună decât 6 dintre competitori), resurse naturale (locul 56, o poziție mai bună decât 5 dintre competitori).
Doi indicatori importanți înregistrează valori scăzute, respectiv cererea digitală în turismul natural și cererea digitală în zona culturală și de divertisment, unde România se situează sub media UE, însă reușește să se situeze peste media țărilor învecinate. De asemenea, infrastructura turistică necesită atenție imediată.
Prezentarea generală a destinațiilor
Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2021 s-au înregistrat 843.000 sosiri de turiști străini și 1,83 milioane de înnoptări ale acestora în unitățile de cazare. De asemenea, în același an s-au înregistrat 8,53 milioane sosiri de turiști români în unitățile de cazare, cu 19,0 milioane de înnoptări. Turiștii interni au reprezentat 91,0% din totalul sosirilor și 91,2% din totalul înnoptărilor, ceea ce dovedește că românii sunt principala piața-sursă pentru turismul românesc.
Circulația turistică în structurile de primire cu funcțiuni de cazare din România a înregistrat o evoluție constant pozitivă în perioada 2011-2019, în intervalul respectiv, numărul de turiști crescând cu 90,2%, iar înnoptările acestora cu 67,3%.
În contextul pandemiei cei doi indicatori au înregistrat reduceri importante, în 2021 numărul turiștilor români reprezintă 80% din valoarea indicatorului în anul 2019, iar înnoptările acestora reprezintă 77,5%. Pe de altă parte, datorită restricțiilor de călătorie, sosirile internaționale au înregistrat scăderi mult mai mari: numărul de turiști străini reprezintă doar 31,4% din valoarea din anul 2019, iar înnoptările acestora reprezintă 34,6%.
Durata medie a sejurului este de 2,2 zile, atât pentru turiștii români, cât și pentru turiștii străini.
O durată medie atât de scurtă sugerează în mod evident că România trebuie să-și dezvolte mai mult serviciile și produsele, conducând astfel la o ședere mai îndelungată a turiștilor care ar putea astfel să cheltuie mai mult pe parcursul vizitei lor.
În 2021 primele 5 piețe-sursă internaționale (Germania, Italia, Franța, Israel și SUA) au generat aproape 3,6% din toate sosirile de turiști în structurile de cazare din România și 39,2% din toate sosirile internaționale. Europenii au înregistrat 1,4 milioane înnoptări în România în anul 2021, reprezentând 76,7% din totalul înnoptărilor internaționale și 6,8% din totalul înnoptărilor. Mai mult de un sfert din totalul sosirilor turiștilor străini (28,4%) și 2,6% din totalul turiștilor cazați în structurile de primire din țară sunt generate de piețele din apropiere (Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, Austria, Grecia și Turcia). Turiștii din aceste țări pot realiza deplasarea spre România într-un interval rezonabil de timp prin mijloace terestre.
În privința dimensiunii internaționale a cererii turistice, numărul de turiști străini a crescut cu 20,0% în perioada 2015-2019. În aceeași perioadă încasările din turismul internațional au avut o evoluție ceva mai temperată (+14,6% în anul 2019, comparativ cu anul 2015). Din păcate, evoluția pozitivă de până în 2019 a fost întreruptă brusc, industria turistică fiind lovită puternic de de Pandemia Covid-19. Dacă în anul 2019 cheltuielile turiștilor străini se ridicau la aproape 1,5 miliarde euro, în anul 2020 a scăzut la mai puțin de 250 milioane euro, iar în anul 2021 au ajuns la aproximativ 400 milioane euro, cu 72,5% mai puțin decât în anul 2019.
Din punctul de vedere al competitivității (Indicele Competitivității în Turism, ediția 2019, elaborat de Forumul Economic Mondial (FEM)), România se află pe locul 56 din 140 de țări, Bulgaria se află pe locul 49, Republica Cehă pe locul 37, Ungaria pe locul 41, Polonia pe locul 47, iar Serbia pe locul 95.
Suma medie cheltuită de un turist străin a scăzut cu 4,6% în perioada 2015-2019 și cu 11,5% în 2021 comparativ cu anul 2019.
În ceea ce privește turismul intern, există trei destinații județene care au atras în anul 2021 un număr de peste jumătate de milion de turiști români - Constanța (1,2 milioane; 14,4% din turiștii naționali cazați în România), Brașov (0,98 milioane; 11,5% din turiștii interni) și București împreună cu județul Ilfov (0,65 milioane; 7,6% din turiștii interni). În anul 2021, primele 5 destinații județene au atras aproape 3,7 milioane turiști români, topul fiind completat de județele Prahova (4,8%) și Bihor (4,7%).
Municipiul București este principala destinație internațională a României, cu aproape 360.000 turiști în anul 2021 (42,8% din totalul sosirilor internaționale). Trei județele din Transilvania (Sibiu cu 54.700 turiști străini, Brașov cu 49.600 turiști, Cluj cu 44.300 turiști) și județul Constanța (38.000 mii turiști străini) completează top 5. Aceste prime 5 destinații concentrează 65,0% din totalul sosirilor internaționale.
Analiza privind performanța economică a principalelor destinații urbane din România, pe baza datelor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru 2017, arată că industria HORECA din București generează venituri mai mari (1,35 miliarde euro) decât turismul din sectorul privat al tuturor celorlalte orașe din top, în timp ce Constanța are a doua mare piață HORECA, cu venituri de 188 milioane euro, precum și cea mai ridicată rată de profitabilitate (17%). De asemenea, Constanța se clasează pe locul doi în topul angajatorilor din sectorul turistic, cu 74.000 de angajați. Cluj-Napoca este pe locul trei în rândul destinațiilor turistice din România, cu venituri de 175 milioane euro, o rată de profit de 13,48% și 6.641 angajați. Timișoara și Brașov urmează și ele îndeaproape.
Conform datelor furnizate de INS, la 31 iulie 2021, în România erau deschise 9.146 structuri, cu un total de 364.507 locuri de cazare și o capacitate de cazare în funcțiune la nivelul anului 2021 de 82.034.497 locuri-zile.
În ultimul deceniu, numărul de structuri de cazare a cunoscut o creștere importantă (+82,8%), de la 5.003 la 9.146 structuri de cazare. De asemenea, a crescut și numărul locurilor de cazare existente, dar evoluția acestui indicator este mult mai temperată (+30,9% în ultimul deceniu).
Din punct de vedere al numărului de structuri de primire cu funcțiuni de cazare, se constată faptul că mai mult de 50% sunt pensiuni (19,1% pensiuni turistice și 37,8% pensiuni agroturistice). De altfel, aceste două tipuri de structuri au înregistrat cele mai importante creșteri în cifre absolute (+2.250 mai multe pensiuni agroturistice și +695 mai multe pensiuni turistice), dar și sporuri importante în cifre relative în ultimul deceniu (+186,0% și respectiv +66,2%). Cu un număr total de 1.583 unități, hotelurile reprezintă 17,3% din numărul de structuri. Deși numărul acestora a crescut în perioada analizată (+275 unități; +21,0%), totuși cota acestora în total a scăzut de la 26,1% la 17,3%. Ponderi importante mai au vilele turistice (8,2% din numărul de structuri), bungalourile (5,5%), hostelurile (3,6%), motelurile și cabanele turistice (câte 2,4%).
Un aspect pozitiv este faptul că în ultimii ani a crecut într-un ritm alert numărul de unități de mici dimensiuni, în general pensiuni turistice și agroturistice, structuri dezvoltate de localnici, atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural, lucru ce a contribuit la stimularea economiilor locale în multe destinații din România.
38,5% din capacitatea de cazare existentă din România, măsurată în număr locuri de cazare este concentrată în trei județe (24,4% în Constanța, 7,9% în Brașov și 6,2% în București).
OBIECTIVELE NOII STRATEGII
”Până în 2035, România va fi o destinație turistică bine cunoscută, de înaltă calitate, disponibilă pe parcursul întregului an, valorificând unicitatea patrimoniului său cultural și natural și oferind servicii la standarde internaționale”, se arată în document.
România se va afla în fruntea clasamentelor de competitivitate în turism, în virtutea investițiilor strategice în infrastructură, educație, marketing și promovare, care vor duce la dezvoltarea de experiențe unice pentru vizitatorii care călătoresc în România și care o vor face atrăgătoare pentru piețele relevante din Europa și din lume. Turismul își va crește semnificativ contribuția la creșterea și dezvoltarea economică în România și în Europa, prin creșterea cheltuielilor vizitatorilor.
Obiective strategice:
Strategia stabilește două obiective strategice generale care pot fi sprijinite prin dezvoltarea turismului și care la rândul lor contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunităților locale:
- Sprijinirea creării de locuri de muncă în comunitățile locale, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, precum femeile, tinerii și persoanele din mediul rural, prin dezvoltarea sustenabilă a turismului;
- Creșterea ponderii turismului în economie.
Rezultate economice așteptate
În condițiile actuale, generate de Pandemie și de Războiul din Ucraina, s-a considerat că estimările realizate de specialiștii Băncii Mondiale, în anul 2018, erau mult prea optimiste. În aceste condiții, s-a plecat de la următoarele premise:
- Creșterea sosirilor de turiști străini în perioada 2022-2025 este prognozată la 35% pe an (perioada de revenire de după Pandemie), iar pentru fiecare dintre anii următori, 2026-2035, s-a estimat o creștere de 5%;
- În medie, 14 turiști generează un loc de muncă în România. La estimarea creșterii forței de muncă a fost respectat acest raport.
- S-a dovedit că o creștere a cheltuielilor nu este dublată întotdeauna de creșterea numărului de turiști, deoarece, la un număr mai mare de sosiri, în țară sosesc grupuri mai diverse, iar dacă există facilități mai bune și accesibilitate crescută, mai mulți turiști interni călătoresc în interiorul țării. La estimarea proiecțiilor de cheltuieli, s-a anticipat o creștere moderată a cheltuielii medii per turist.
În aceste condiții, încasările din turismul internațional ar urma să se dubleze până în 2035, de la 1,45 miliarde euro (în 2019) la 2,99 miliarde euro, în condițiile unei cheltuieli medii pe sosire de 650 euro, față de o medie de circa 500 euro în prezent.
Numărul salariaților din turism ar urma să depășească 328.500 în 2035.
