Poziția externă a României s-a deteriorat suplimentar în martie pe fondul efectelor pandemiei COVID 19. Pe de o parte, deficitul contului curent a continuat să se adâncească ca urmare a deficitului comercial, pe de altă parte finanțarea acestuia s-a deteriorat acut. Fluxul de investiții străine directe a trecut pe minus, în condițiile în care grupurile internaționale au decis ca subsidiarele din România să ramburseze anticipat finanțările și aportul de capital s-a redus.
Deficitul contului curent a crescut cu peste o cincime de la 1,12 miliarde de euro în ianuarie-martie 2019 la 1,37 miliarde de euro în primele trei luni din acest an. Evoluția negativă vine din creșterea deficitului comerțului cu bunuri de la 1,9 miliarde de euro la 2,5 miliarde de euro, pe fondul creșterii importurilor și a scăderii exporturilor în cele trei luni, impactul fiind mai ales în luna martie, când în România a fost declarată și starea de urgență pe fondul pandemiei COVID 19.
Excedentul pe balanța de servicii a crescut cu puțin peste 2% la 1,85 miliarde de euro, după creșterea excedentului pe capitolul alte servicii, unde sunt incluse și serviciile de tehnologia informațiilor, în timp ce excedentul pe transporturi și lohn s-a redus, iar deficitul pe turism a scăzut. Atât intrările cât și ieșirile de valută pe transporturi și turism au scăzut în condițiile reducerii mobilității și industriei în luna martie.
La capitolul venituri primare, unde sunt incluse veniturile din muncă, cele din investițiile financiare - investiții directe, de portofoliu sau împrumuturile între grupurile bancare -, impozitele și subvențiile, inclusiv cele de la Uniunea Europeană, situația stă mai bine decât în primul trimestru din 2019, în condițiile în care excedentul a crescut de la 589 de milioane de euro la 726 de milioane de euro.
Excedentul balanței de venituri secundare a crescut de la 196 de milioane de euro la 415 milioane de euro, pe fondul unor ieșiri mai reduse de bani. În această categorie intră transferurile private de bani în și din străinătate, inclusiv remitențele celor care lucrează afară, precum și transferurile administrației publice, inclusiv fondurile europene.
Investițiile străine directe au avut valoarea negativă de 551 de milioane de euro, comparativ cu o valoare netă pozitivă de 1,24 miliarde de euro în perioada ianuarie – martie 2019, în condițiile în care fluxul de capital reînvestit a fost de 248 de milioane de euro, dar creditele intragrup au fost de -799 de milioane de euro.
Evoluția arată că panica generată de pandemie a avut efecte și în economia reală, nu doar în investițiile de portofoliu. În ianuarie-februarie ISD erau de 409 milioane de euro, dintre care participațiile de capital erau de 437 de milioane de euro și creditele intragrup de -28 de milioane de euro. Astfel, în martie au scăzut accelerat atât aporturile de capital cât și creditele intragrup.
Investițiile directe reprezintă cea mai bună sursă de finanțare a deficitului de cont curent. În lipsa acestora este nevoie de intrări din alte surse externe, precum investițiile nerezidenților în titluri de stat, astfel încât ieșirile de valută să nu ducă la deprecierea monedei naționale.
