Compania Națională Poșta Română va ataca în contencios administrativ raportul Curții de Conturi, prin care inspectorii instituției acuză Poșta că a ipotecat nelegal terenuri și oficii aflat în proprietatea companiei de stat, inclusiv sediul central, ca garanție imobiliară în contracte de credit semnate cu diferite bănci.
"Există un risc ridicat ca statul să piardă imobilele puse garanție la bănci de Poșta Română", au atenționat inspectorii Curții de Conturi.
Într-un drept la replică emis de către Departamentul de Comunicare al Companiei Naționale Poșta Română (CNPR) S.A. se precizează că, în primă instanță, Poșta a contestat administrativ raportul Curții și, ca urmare a respingerii contestației de către Curtea de Conturi, compania urmează să formuleze calea legală de atac prevăzută de Legea contenciosului administrativ.
Poșta Română admite că a constituit garanții reale imobiliare, în vederea accesării unor credite de pe piața bancară românească, dar susține că garanțiile au fost constituie în conformitate cu legislația în vigoare.
”Toate imobilele care fac obiectul garanțiilor imobiliare sunt înscrise în Cartea Funciară ca imobile aparținând Poștei Române, în baza titlurilor de proprietate deținute de companie. Între aceste titluri de proprietate figurează și hotărâri judecatorești care au atestat regimul juridic al acestor imobile, respectiv acela de proprietate privată a CNPR. Contrar opiniei unor controale anterioare ale Curții de Conturi în care a fost recunoscut regimul juridic al imobilelor în cauză, ca aparținând CNPR (și, implicit, respectivele imobile pot fi utilizate ca instrumente de garantare), reprezentanții Curții de Conturi, în urma controlului din anul 2016 au o opinie diferită sub aspectul regimului juridic al imobilelor ipotecate.Compania va uza de căile legale de atac în vederea clarificării acestui aspect”, arată Poșta Română.
Poșta subliniază că garanțiile principale pe care CNPR le-a constituit pe aceste imobile, inclusiv pe sediul central, au fost în favoarea ANAF, ca garanție a eșalonării la plată a unor obligații fiscale, iar legalitatea constituirii garanțiilor în cauză a fost verificată, în acest caz, de ”reprezentanții tuturor autorităților publice (ANAF, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și notarii publici care au autentificat contractele de ipotecă)”.
Compania de stat susține totodată că și-a achitat, întotdeauna, ratele la creditele bancare și nu există niciun risc ca o societate bancară să valorifice garanțiile constituite la acordarea creditului.
Poșta mai arată că pentru imobilele închiriate nu datorează statului român decât impozitul pe profit, iar bonusurile plătite către administratori și considerate ilegale de Curtea de Conturi au avut la bază îndeplinirea indicatorilor de performanță stabiliți contractual. În privința deplasărilor în străinătate, la care Curtea de Conturi a constatat nereguli, Poșta precizează că era singura instituție care ar fi putut stabili numărul de persoane și durata de deplasare în raport strict cu necesitățile concrete de realizare a misiunii.
Prin urmare, sursa citată clasifică ca total nefundamentate și eronate constatările Curții de Conturi.
”Constatăm, din păcate, din ce în ce mai des, în ultima perioadă, că reprezentanții organelor de control analizează, nejustificat, decizii de management și din punct de vedere al oportunității, substituindu-se, în mod abuziv, în factori decizionali”, se arată în comunicatul transmis de Departamentul de Comunicare al Poștei Române.
Joi, Consiliul de Administrație al Poștei a fost revocat la cererea Ministerului Comunicațiilor, după ce a refuzat să demisioneze, informație anunțată în prealabil de Profit.ro.
Anul trecut, Consiliul Concurenței a amendat Poșta Română cu 7,4 milioane de euro, pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile impuse în urma unei investigații finalizate în 2010. Atunci, Poșta fusese amendată cu 24 milioane euro, pentru abuz de poziție dominantă.
Guvernul spune încă de anul trecut că vrea să aloce 75,5 milioane de lei pentru majorarea capitalului social al Poștei. Infuzia de capital va acoperi datoriile companiei la bugetul de stat, inclusiv amenzile primite de la Consiliul Concurenței în ultimii 5 ani, precum și sumele pe care operatorul le-ar putea plăti în urma investigației derulate de Comisia Europeană, la solicitarea autorităților române, pe tema ajutoarelor de stat, a afirmat atunci șeful Consiliului Concurenței.
