Imprevizibilitatea dezastrului de la Praid nu poate fi invocată în apărare. Existau informații oficiale încă din 2006 care avertizau clar că un astfel de dezastru se putea produce. Aceste avertismente au fost ignorate. Riscul a fost desconsiderat de către societatea Salrom, Apele Române, Agenția Națională pentru Resurse Minerale și, implicit, de către Ministerul Economiei, care avea obligația să se asigure că aceste date sunt valorificate în politici și lucrări concrete, afirmă ministrul Economiei.
El arată că, deși debitul normal al Râului Corund este de aproximativ 300 litri pe secundă, în momentul respectiv scăzuse la 60 l/s. Cu toate acestea, se știa foarte bine că debitul poate urca brusc până la 105 metri cubi pe secundă.
"Nu se poate vorbi, așadar, despre un eveniment cu adevărat imprevizibil. Existau deja expertize tehnice care indicau explicit că devierea apei — soluție aflată acum în regim de urgență — trebuia realizată încă de atunci. Mai mult, existau inclusiv studii internaționale care abordau riscul de inundație la Praid”, adaugă ministrul.
În aceste condiții, Ministerul Economiei propune măsuri ferme. Membrii Consiliului de Administrație al Salrom vor fi revocați pentru justă cauză, conform prevederilor legale. Se va declanșa acțiunea în răspundere împotriva lor, urmând să fie desemnată o persoană care să exercite această acțiune în instanță. Mandatele încetează de drept în momentul în care aceste proceduri sunt parcurse, este transmis.
„Valoarea exactă a prejudiciului va fi cuantificată în zilele următoare, însă este deja evident că vorbim despre un prejudiciu major. Este inacceptabil ca în România să continuăm să dăm vina pe natură sau pe… castori. Singura vină a castorilor este că nu au gură să vorbească, iar alții au profitat de acest lucru pentru a-și declina responsabilitatea.
În ceea ce privește Apele Române și ANRM, deciziile vor fi asumate de ministerele de linie, conform atribuțiilor lor. Totodată, trebuie să ne uităm cu maximă atenție la structura de salarizare a unor directori care câștigă zeci de mii de lei lunar, pe baza unor contracte cu indicatori de performanță absolut irelevanți — de genul «să te prezinți la muncă»”, mai adauă ministrul.
