Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat joi, despre noul Cod silvic adoptat de Executiv că tăierile la ras vor fi interzise în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, furtul de masă lemnoasă va duce la suspendarea dreptului de acces în SUMAL 2. În plus, ministrul a mai anunțat că legea dă dreptul proprietarilor privați de pădure la soluții alternative de pază, în regim propriu, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege. De asemenea, toți românii se vor putea bucura în continuare de păduri, având dreptul să se plimbe în orice pădure doresc.
Un proiect de modificare a Codului Fiscal inițiat la Senat prevede majorarea cu 66,6% a sumei lunare ce reprezintă cheltuielile cu amortizarea, pentru mașinile electrice, de la 1.500 de lei/lună, așa cum este stabilit în momentul de față, la 2.500 de lei/lună.
Un număr mare de contravenții sunt scoase de sub incidența Legii prevenirii, urmând a fi sancționate direct cu amenzi, fără ca autoritatea de control să solicite anterior conformarea și să dea un plan de remediere.
Un număr mare de contravenții vor fi scoase de sub incidența Legii prevenirii, urmând a fi sancționate direct cu amenzi, fără ca autoritatea de control să solicite anterior conformarea și să dea un plan de remediere.
Angajatul nu va fi obligat să stea în concediu 10 zile lucrătoare neîntrerupte pe an, repausul săptămânal va putea fi redus la 42 de ore, față de 48 în prezent, dar cu un spor de salariu de de 75%, iar compensarea muncii suplimentare cu ore libere va putea fi realizată în 180 de zile, față de 90 zile, conform unui proiect legislativ de modificare a Codului Muncii, care urmărește conformarea acestuia la directivele europene în domeniu.
"Este un derapaj inacceptabil ca Guvernul să abroge prin Ordonanță de Urgență obligațiile de predictibilitate și stabilitate ale Codului Fiscal. Chiar Ministerul Justiției, în avizul care însoțește această Ordonanță de Urgență la care mă refer, arată că ea este neconstituțională", a declarat directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete
Noul Cod Fiscal nu mai păstrează nici jumătate din prevederile inițiale, cu care a fost publicat în 2016. A fost amendat până acum prin nu mai puțin de 107 legi, OG-uri și OUG-uri, care au însumat 554 de modificări, fără a le include și pe cele de la impozitele locale. Schimbările au fost de multe ori haotice și nu au reușit să îmbunătățească, pe ansamblu, situația bugetară, ba chiar s-a reușit performanța unei scăderi a încasărilor ca pondere în PIB.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a criticat, duminică, proiectul noului Cod al urbanismului, carev va fi dezbătut săptămâna viitare de către Camera deputaților, în calitate de for decizional. Primarul general afirmă că, deși adună la un loc toate prevederile din domeniu, proiectul legislativ cuprinde ”niște chestiuni extrem de nocive”.
Negocierea contractului colectiv de muncă la nivel de unitate devine obligatorie, cu excepția cazului în care angajatorul are încadrați mai puțin de 10 salariați, față de mai puțin de 21, cât prevedea până acum Codul muncii. De asemenea, confederațiile vor avea dreptul de a participa la negocierea sectorială, în baza mandatului primit din partea federației membre, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate de către Guvern. Modificările sunt însă reclamate de unele patronate, președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, arătând că transferul dreptului de negociere de la nivelul angajaților unei companii către sindicatele de la nivel de sector sau național va avea consecințe negative.
Ajustarea bazei impozabile este posibilă în cazurile în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa, însă situația radierii beneficiarului din Registrul Comerțului, în urma dizolvării acestuia pentru alte motive decât falimentul, nu este inclusă în cazurile reglementate de lege pentru ajustarea bazei impozabile. Un proiect de lege, inițiat acum de câteva zeci de parlamentari, pentru modificarea Codului Fiscal va permite agenților economici să-și ajusteze baza de TVA și pentru creanțe datorate de către beneficiarii care au fost radiați din Registrul Comerțului, în urma dizolvării lor, din alt motiv decât falimentul.
Ajustarea bazei impozabile este posibilă în cazurile în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa, însă situația radierii beneficiarului din Registrul Comerțului, în urma dizolvării acestuia pentru alte motive decât falimentul, nu este inclusă în cazurile reglementate de lege pentru ajustarea bazei impozabile. Un proiect de lege, inițiat acum de câteva zeci de parlamentari, pentru modificarea Codului Fiscal va permite agenților economici să-și ajusteze baza de TVA și pentru creanțe datorate de către beneficiarii care au fost radiați din Registrul Comerțului, în urma dizolvării lor, din alt motiv decât falimentul.
În termen de maximum 60 de zile calendaristice, administratorul sau lichidatorul judiciar al unei societăți care se află în procedură de insolvență, faliment sau lichidare va fi obligat să elibereze salariaților un document care să ateste activitatea desfășurată de aceștia, cât și să înceteze și să transmită în registrul general de evidență a salariaților încetarea contractelor individuale de muncă, conform unui proiect de lege promulgat astăzi de șeful statului.
Guvernul a aprobat astăzi un proiect de modificare a Codului de Procedură Fiscală, printre schimbările introduse fiind prevederi în sensul întăririi accesului la dosar în cadrul inspecției, introducerea unei notificări de conformare care urmează să fie transmisă înainte de selectarea firmei sau persoanei pentru efectuarea inspecției fiscale sau verificării situației fiscale personale, informarea contribuabilului prin avizul de inspecție că poate corecta, doar până la data începerii inspecției, declarația de impunere aferentă perioadei și creanțelor care vor face obiectul inspecției.
Românii vor avea încă două zile nelucrătoare - 6 și 7 ianuarie, când se sărbătoresc Boboteaza și Sf. Prooroc Ioan Botezătorul. O propunere legislativă în acest sens a fost adoptată miercuri de Senat, urmând să intre în dezbatere la Camera Deputaților, for decizional în acest caz. Acum, în România există 15 zile libere legale, conform Codului Muncii.
Angajatorul va avea obligația acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul, conform unor modificări aduse Codului Muncii prin vot final în Parlament. Salariatul va avea și dreptul de a absenta de la locul de muncă în situații neprevăzute, determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, cu recuperarea perioadei absentate. Noile reglementări introduc și un model-cadru al contractului individual de muncă, clarifică informațiile obligatorii cuprinse de acesta, dar și condițiile pentru perioada de probă sau pentru ocuparea unui post vacant.
Contractul de muncă ”la cerere”, respectiv cel ”cu mai mulți angajatori și un singur angajat” constituie două tipuri de noi contracte de muncă ce vor fi introduse în Codul Muncii, în ideea că vor răspunde nevoii de flexibilizare a pieței muncii din România, conform unui proiect legislativ votat de Senat și care mai trebuie adoptat și de către deputați pentru a intra în vigoare.
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect amplu de modificare a Codului de Procedură Fiscală, printre schimbările pregătite fiind prevederi în sensul întăririi accesului la dosar în cadrul inspecției, introducerea unei notificări de conformare care urmează să fie transmisă înainte de selectarea firmei sau persoanei pentru efectuarea inspecției fiscale sau verificării situației fiscale personale, informarea contribuabilului prin avizul de inspecție că poate corecta, doar până la data începerii inspecției, declarația de impunere aferentă perioadei și creanțelor care vor face obiectul inspecției, precum și reducerea perioadei în care contribuabilul trebuie să achite obligațiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eșalonare la plată și care nu fac obiectul eșalonării la plată, precum și creanțele stabilite de alte organe decât organele fiscale și transmise spre recuperare organelor fiscale, precum și amenzile de orice fel, pentru care au fost comunicate somații după data comunicării deciziei de eșalonare la plată, de la 180 de zile la 90 de zile. De asemenea, proiectul vizează creșterea plafoanelor aferente obligațiilor fiscale sub care nu se acordă eșalonare la plată, atât pentru firme, cât și pentru persoane fizice.
Liderul PSD Marcel Ciolacu le-a promis reprezentanților mediului de afaceri că în 2023, când PSD ar urma să preia postul de premier, nu va exista nici o modificare a Codului Fiscal.
Angajatorul va avea obligația acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul, conform unor modificări aduse Codului Muncii prin vot final în Parlament. Salariatul va avea și dreptul de a absenta de la locul de muncă în situații neprevăzute, determinate de o situație de urgență familială cauzată de boală sau de accident, cu recuperarea perioadei absentate. Noile reglementări introduc și un model-cadru al contractului individual de muncă, clarifică informațiile obligatorii cuprinse de acesta, dar și condițiile pentru perioada de probă sau pentru ocuparea unui post vacant.
Vechimea în muncă sau în specialitate va putea fi dovedită cu extrasul generat online din REVISAL și asumat de angajator prin semnătură, document care atestă salariul, vechimea în muncă și în specialitate, conform documentelor deținute de angajator, prevede procedura adoptată de Guvern în acest sens și prezentată anterior de Profit.ro. Sistemul informatic nu e însă gata, urmând a fi implementat prin PNRR, iar extrasul va trebui semnat de angajator.
Vechimea în muncă sau în specialitate va putea fi dovedită cu extrasul generat online din REVISAL și asumat de angajator prin semnătură, document care atestă salariul, vechimea în muncă și în specialitate, conform documentelor deținute de angajator, prevede procedura pregătită de Guvern în acest sens. Sistemul informatic nu e însă gata, urmând a fi implementat prin PNRR, iar extrasul va trebui semnat de angajator.
La solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, care a avertizat că România riscă să achite milioane de euro într-un proces iminent la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), deputații au modificat rapid proiectul de lege care a generat controverse prin intenția - la care s-a renunțat - de a obliga furnizorii de servicii de comunicații interpersonale, precum WhatsApp, Facebook, Telegram, să permită interceptarea comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii. În urma deciziei Curții Constituționale, deputații au eliminat din sarcina funizorilor de internet obligația de a fumiza informațiile stocate referitoare trafic, identificarea clienților, plățile acestora și istoricul accesărilor. Curtea a constatat că o astfel de prevedere a fost declarată neconstiuțională încă din 2014, iar nici până azi Parlamentul nu a rectificat-o. Furnizorii de internet vor fi obligați însă să permită interceptarea legală a comunicațiilor, inclusiv să suporte costurile aferente, așa cum prevede acum Codul de procedură penală.
Senatorii PSD s-au gândit să introducă în Codul Muncii un nou tip de contract de muncă, intitulat ”contractul de zero ore”, prin care angajatorul nu este obligat să garanteze un număr minim de ore pe săptămână, iar angajatul poate să nu accepte munca în momentul în care i se cere.
Ministerul Afacerilor Externe solicită Parlamentului adoptarea cât mai rapidă, chiar în sesiune extraordinară, a legii prin care este transpusă Directiva UE 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice, pentru e evita ca România să achite milioane de euro într-un proces iminent la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Proiectul de lege a iscat controverse prin intenția de a obliga furnizorii de servicii de comunicații interpersonale precum WhatsApp, Facebook sau Telegram să permită interceptarea comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii. În urma sesizărilor opoziției și Avocatului Poporului, Curtea Constituțională a admis că obligarea furnizorilor de internet la ineterceptarea utizilizatorilor, care a fost păstrată în forma finală a legii, este neconstituțională, așa că Parlamentul trebuie să adopte din nou proiectul fără aceste prevederi.
Contractul de muncă ”la cerere”, respectiv cel ”cu mai mulți angajatori și un singur angajat” constituie două tipuri de noi contracte de muncă popuse a fi introduse în Codul Muncii, în ideea că vor răspunde nevoii de flexibilizare a pieței muncii din România.