OMV Petrom consideră, în urma calculelor făcute pe baza cifrelor rezultatelor financiare pe anul trecut și a prevederile legislației în vigoare, că nu datorează contribuția de solidaritate de 60% impusă la finalul anului trecut de Guvern, însă dacă ANAF ajunge la altă concluzie, o va plăti, a declarat directorul financiar al companiei, Alina Popa, într-o conferință de presă, răspunzând unei întrebări.
Veniturile obținute din extracția de hidrocarburi și fabricarea de produse petroliere rafinate, activități supuse contribuției de solidaritate de 60%, de către OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, au reprezentat anul trecut mai puțin de 61% din totalul încasărilor din vânzări ale companiei controlate de grupul austriac OMV, ceea ce ar însemna că societatea nu datorează suprataxa impusă la finalul lui 2022 de către Guvern prin OUG, în aplicarea unui Regulament UE din octombrie.
Gazele naturale din producția internă proprie pe care OMV Petrom le transferă centralei sale de la Brazi drept combustibil pentru generarea de energie electrică de către aceasta ar putea constitui argumentul cu care ANAF să încerce să pună compania controlată de austriecii de la OMV la plata contribuției de solidaritate de 60%, impusă prin OUG la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022, suprataxă pe care cel mai mare producător de hidrocarburi din România susține că nu o datorează și pentru implementarea căreia Guvernul a cerut îndrumări de la Bruxelles.
OMV Petrom, al doilea producător de gaze naturale al României, după compania de stat Romgaz, a devenit în mod detașat întâiul importator de gaze al țării în octombrie 2022, lună când a fost desemnat furnizor de ultimă instanță (FUI) de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), fiind astfel obligat să preia alimentarea tuturor clienților rămași, din diverse motive, fără furnizori concurențiali.
Enel Green Power România, subsidiara locală a diviziei de producție de energie regenerabilă a gigantului italian Enel, și EDPR România, din grupul portughez de profil EDP Renováveis, au solicitat în instanță sesizarea CCR cu excepție de neconstituționalitate privind prevederile legate de supraimpozitarea producției de energie electrică din Legea nr. 259/2021 și din OUG nr. 119/2022.
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze naturale din România, riscă să ajungă în litigiu pe tema așa-numitei ″contribuții de solidaritate″ de 60% impusă de Guvern prin ordonanță de urgență la finalul anului trecut, în aplicarea unui Regulament UE adoptat în toamna lui 2022. Însă Fiscul și compania controlată de grupul austriac OMV se judecă și acum în instanțe, în mai multe procese, unele aflate pe rol de mulți ani de zile și cu mize de sute de milioane de lei, potrivit documentelor din dosare, analizate de Profit.ro.
Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a declarat vineri, la TVR Info, despre anunțul OMV că se așteaptă să nu plătească taxa de solidaritate pentru anul fiscal 2022, că este o declarație făcută pe baza unor rezultate preliminare, și numai după ce se va ajunge la rezultate finale, vom vedea dacă OMV va plăti sau nu.
Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuș, a avertizat grupul austriac OMV că va fi verificat „la sânge” și, dacă refuză să plătească taxa de solidaritate, ANAF va veni cu o impunere.
OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din România, controlat de grupul austriac omonim, a anunțat joi că se așteaptă să nu datoreze noua ″contribuție de solidaritate″ de 60% impusă de Guvern prin ordonanță de urgență la finalul anului trecut, în aplicarea unui Regulament UE adoptat în toamna lui 2022, întrucât mai puțin de 75% din cifra sa de afaceri anuală provine din activitățile vizate de noua suprataxă, respectiv extracția țițeiului și a gazelor naturale, precum și fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului și a celor de cocserie.
Cel mai important producător de hidrocarburi din România, OMV Petrom, susține că potrivit Regulamentului european, transpus în legislația autohtonă, prin care a fost introdusă contribuția de 60% din profitul contabil, nu este obligat să achite această taxă.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat pe 22 decembrie 2022 că, până la acel moment, verificase și trimisese spre decontare cereri de plată de peste 7,7 miliarde lei din partea furnizorilor, reprezentând compensații pentru plafonarea prețurilor.
Grupul portughez EDP Renewables, al patrulea cel mai mare producător de energie regenerabilă din lume și unul dintre cei mai importanți investitori în energie eoliană din România, care a investit 750 milioane euro până acum în România în proiecte cu o capacitate totală instalată de peste 500 MW și a anunțat anterior că este pregătit să investească într-o producție suplimentară de până la 1.000 de MW pe piața locală, a decis acum să atace în justiție noua taxă introdusă în eneregie de România și Polonia.
Gigantul petrolier american ExxonMobil a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene la Curtea Generală a UE din Luxemburg contestând adoptarea de către acesta în octombrie a Regulamentului european ce obligă statelor membre să le impună producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei contribuții de solidaritate de minimum 33% pe profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, supraimpozitare proaspăt adoptată și de România, printr-o ordonanță de urgență aprobată chiar miercuri.
Noul proiect de suprataxare a sectorului de petrol și gaze pune în pericol viitoarele investiții pentru securitatea energetică a Romaniei, se arată într-un comunicat al Federației Patronale Petrol și Gaze (FPPG).
Cea mai importantă companie de petrol și gaze autohtonă, OMV Petrom, este, așa cum era de așteptat, principala victimă a deciziei guvernului de a aplica o contribuție de solidaritate de 60% profitului impozabil, procent dublu față de cel minim prevăzut în regulamentul Uniunii Europene, de 33%.
Statul român le-a impus producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei contribuții de solidaritate de 60% din profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, potrivit unei ordonanțe de urgență elaborate în conformitate cu un Regulament UE adoptat în octombrie, această rată de impunere fiind aproape dublă față de cea minimă prevăzută de Regulament, de 33%, și a treia cea mai mare dintre țările care au anunțat astfel de contribuții.
Guvernul a stabilit că pentru finanțarea reabilitării termice a blocurilor se vor putea folosi mai mulți bani din fondurile europene nerambursabile, respectiv 90%, și mai puțini din bugetele locale sau cele ale asociațiilor de proprietari. Mai exact, doar 5% din banii necesari reabilitării vor putea proveni din banii autorităților locale sau ai asociațiilor de locatari, comparativ cu 40% cât este în prezent.
După cum a relatat Profit.ro, proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit.
Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, va fi aplicată nu doar entităților cu care producătorii de energie electrică din România încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, ci și partenerilor acestor entități, cu care acestea încheie la rândul lor contracte de hedging, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Producătorilor de energie regenerabilă li se vor deduce integral cheltuielile cu energia pe care trebuie să o achiziționeze din piețe pentru a-și onora contractele de livrare, atunci când nu bate vântul sau nu e soare, precum și cele cu dezechilibrele, la stabilirea bazei de impunere a supraimpozitării ce vizează veniturile din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, potrivit comisiilor Senatului.
Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, ar putea fi aplicată și entităților cu care producătorii de energie electrică încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, potrivit amendamentelor la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 votate marți în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Proiectul va fi supus miercuri la vot în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională.
Contribuția de solidaritate a producătorilor de energie electrică va consta în esență, ca și până acum, din virarea la bugetul de stat a veniturilor suplimentare ale acestora rezultate din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, însă cu câteva detalii în plus importante.
Jucătorii din piețele angro de energie și gaze care fac trading pe aceste piețe vor datora la bugetul de stat o ″contribuție de solidaritate″ la un așa-numit ″Fond de tranziție energetică″, contribuție care va consta, în esență, în câștigurile lunare realizate din tranzacții de cumpărare și ulterior de vânzare care depășesc o marjă de profit de 2%.
Producătorii de energie regenerabilă grupați în organizațiile profesionale RWEA și PATRES avertizează, cu puțin timp înaintea ședinței în care Guvernul ar trebui să adopte ordonanța de urgență cu noile măsuri de temperare a prețurilor la energie, inclusiv privind impunerea unei contribuții de solidaritate pe tot lanțul logistic al industriei energetice, că vor intra în faliment dacă nu se renunță la ideea supraimpozitării câștigului înregistrat pe fiecare tranzacție.
Din informațiile Profit.ro, la nivelul Guvernului nu a fost luată, încă, o decizie dacă de la 1 ianuarie 2024 lucrătorii din construcții să redevină contributori la Pilonul II, cu doar 1%, sau scutirea de 3,75% să fie extinsă la 4,75%.