Cetățenii români care au contracte de muncă în mai multe state UE vor putea opta pentru un produs personal de pensie, în aceleași condiții și cu aceleași costuri de reglementare ca în toate statele membre, potrivit unui proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al Parlamentului.
Creditarea a continuat perioada de relativă stagnare începută în toamnă și înregistrează o încetinire puternică a ritmului anual. Creșterea masei monetare continuă să frâneze, pe măsură ce politica monetară mai restrictivă scumpește creditul. Mai mult, inflația ridicată face ca atât dinamica ofertei de bani, cât și cea a creditului să fie în teritoriu negativ în termeni reali.
Creditarea a încetinit serios începând cu toamna anului trecut, pe măsură ce creșterile de dobânzi au redus apetitul populației și firmelor pentru împrumuturi, mai ales pentru cele în lei.
Economia României este așteptată să crească cu 1,7% în acest an, mai lent comparativ cu estimările anterioare, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Creșterea economică a României a fost de 4,8% în 2022, față de 5,8% în anul anterior și ușor sub estimarea oficială.
Comisia Europeană a revizuit în urcare estimările privind avansul economiei României în acest an, însă avertizează că inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și încetinirea celorlalte economii din UE vor afecta creșterea.
Statele Unite se pregătesc să aplice un tarif de 200% pentru aluminiul produs în Rusia chiar în această săptămână, într-o mutare menită să mențină presiunea asupra Moscovei, în contextul războiului din Ucraina, potrivit Bloomberg, care citează persoane familiare cu proiectul.
Compania britanică Vast Resources, proprietarul minei polimetalice Băița Plai, din județul Bihor, estimează că va trece pe profit după prima jumătate a anului, pe fondul creșterii producției și a livrărilor. Acțiunile companiei au crescut cu 160% pe bursa de la Londra.
Zona euro este pe cale să evite o recesiune, după ce a înregistrat o creștere neașteptată la sfârșitul anului 2022, în ciuda unei inflații de două cifre și a invaziei Rusiei în Ucraina.
Economia germană s-a contractat în mod neașteptat în trimestrul al patrulea, conform datelor publicate luni, semn că cea mai mare economie europeană ar putea intra până la urmă în recesiune, deși probabil una mai puțin severă comparativ cu temerile inițiale.
Dinamica anuală a creditului acordat de bănci a continuat să scadă în decembrie pe toate categoriile de împrumuturi, cu excepția celor în valută pentru companii, dar și în cazul acestora se observă o încetinire față de lunile precedente. Mai mult, anul trecut doar creditul în monedă străină pentru firme a crescut în termeni reali, depășind inflația, în timp ce împrumuturile pentru populație au scăzut cu două cifre și au avut cea mai proastă evoluție de când avem date disponibile.
Creșterea nominală a PIB-ului României a fost în 2022 de 49 miliarde euro față de anul anterior, ajungându-se la echivalent a 1.427 miliarde lei, peste prognoza oficială, de 1.396 miliarde lei, a anunțat premierul Ciucă. Creșterea PIB-ului este astfel de 4,9% față de 4,6% cât fusese estimat, a mai arătat prim-ministrul, care în acest context a afirmat că astfel ”s-a reușit o performanță guvernamentală”.
România are riscuri la adresa stabilității financiare dinspre deficitul bugetar și cel de cont curent, hrănit de primul și plătește dobânzi mai mari (cele mai mari din UE) decât sugerează dimensiunea economiei, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Reducerea deficitului este un ”must” spune Dumitru, care adaugă că România nu are piețe financiare suficient de dezvoltate care să permită creșterea datoriei publice și este dependentă de finanțarea externă.
Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.
Creditarea în lei s-a răcit accelerat în toamna anului trecut, pe măsură ce dobânzile cerute de bănci la împrumuturi au scăzut, după înăsprirea politicii monetare. În termeni reali, producția de noi credite în lei e în scădere de patru luni și a ajuns la două cifre. În cazul firmelor, împrumuturile mai mici în lei au fost compensate cu finanțare mai multă în euro.
Banca Națională a României (BNR) a majorat marți dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, decizie despre care Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii, spune că doar a consolidat evoluția dobânzilor deja existente și nu va avea efecte negative majore asupra mediului de business, ci dimpotrivă.
Economiștii de la Goldman Sachs nu mai prognozează o recesiune în zona euro, după ce economia s-a dovedit mai rezistentă pe finalul anului 2022, prețul gazelor naturale a scăzut brusc, iar China a renunțat la restricțiile Covid-19 mai devreme decât era anticipat.
Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 10,9%, în octombrie 2022, comparativ cu luna precedentă, la 346,84 milioane de lei, de la 312,53 milioane de lei, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Creditul acordat populației a avut o nouă lună slabă în noiembrie și dinamica anuală a scăzut la sub 5%, mai puțin de o treime din rata inflației. Și împrumuturile pentru locuințe încep să piardă accelerat din viteză, lucru care se întâmplă deja de mai multe luni cu cele creditele de consum. Finanțarea firmelor a revenit ușor după o lună octombrie foarte proastă, însă exclusiv pe componenta în valută, în condițiile în care companiile sunt din ce în ce mai puțin interesate de finanțarea în monedă națională din cauza dobânzilor ridicate.
Creșterea și eutanasierea în scop comercial în cazul tuturor speciilor de șinșila și de nurcă vor fi interzise în România, conform unui proiect legislativ în acest sens adoptat acum de senatori, după modelul altor state europene.
Cotațiile bitcoin au urcat la cel mai ridicat nivel de la prăbușirea FTX în noiembrie, susținute de revenirea apetitului pentru active riscante în urma datelor peste așteptări privind inflația din SUA.
Șefii de bănci prezenți la Forumul Financiar organizat de Profit.ro se așteaptă la o creștere a creditelor neperformante anul viitor, în contextul încetinirii economiei. Vestea bună pentru debitori este că aceștia anticipează o scădere a dobânzilor, pe fondul domolirii inflației.
Lumea trece la o perioadă de inflație și dobânzi ridicate, după mai bine de un deceniu de dobânzi extrem de scăzute. Tranziția este una ”provocatoare”, crede Henk Paardekooper, directorul general al First Bank, însă nu se poate vorbi de o criză financiară. Măsurile din pandemie pentru sprijinirea creditării și a clienților au fost bune, însă acum nu mai este treaba guvernului să intervină pentru a proteja pe toată lumea, spune bancherul.
Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank România, spune că băncile sunt împinse la precauție în perioada următoare din cauza incertitudinilor majore generate de contextul geopolitic și de cel financiar și economic. Oprescu nu este, însă, pesimist, și vedem clienții mai bine pregătiți decât la criza precedentă și un sistem bancar cu alt nivel de capitalizare și reglementare.
Cea mai mare incertitudine este generată de situația geopolitică și de războiul din Ucraina, spune Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România. În partea economică se vede deja o încetinire, cu efecte și în nivelul creditării și economisirii. Conjunctura este foarte dificilă, crede Bîtu, astfel că e nevoie ca statul să cântărească bine măsurile fiscale și monetare.