Mai multe companii coreene au discutat vara aceasta posibila lor implicare în proiectele de construire de unități noi de producție de energie electrică (pe gaze și fotovoltaice) incluse în planul de restructurare și decarbonare al companiei de stat românești Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din țară.
Producătorul de energie pe cărbune Complexul Energetic Oltenia (CEO), controlat de stat prin Ministerul Energiei, cu cele mai mari costuri de producție dintre producătorii majori locali, în primul rând din cauza sumelor enorme pe care trebuie să le plătească pe certificate CO2, și-a înjumătățit pierderile în primul semestru al anului, față de perioada similară din 2020.
Statul român ar putea avea un nou tip de corp diplomatic, format din așa-numiți "atașați pe probleme de mediu" selectați de ministerul de profil dintre specialiștii săi și trimiși la ambasadele României.
Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, controlat de stat prin Ministerul Energiei, pregătește externalizarea sucursalei Electrocentrale Craiova II, producătorul de agent termic pentru încălzirea centralizată a municipiului, precum și atragerea de investitori care să se asocieze cu CEO în companii mixte dedicate fiecăruia dintre proiectele de construire de centrale noi pe gaz, eoliene și solare incluse în planul de restructurare și decarbonare a Complexului, idee anunțată în premieră luna trecută la videoconferința Profit Energy.forum.
Prețurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră au ajuns la niveluri "de negândit" în urmă cu câțiva ani și trendul scumpirii va continua, ca urmare a planurilor de înăsprire a legislației în domeniu, iar problema României este că, deși banii respectivi se pot întoarce în economie, pentru a sprijini investiții în decarbonare, statul român nu are capacitatea administrativă de a îi accesa, a declarat cofondatorul și directorul Energy Policy Group Radu Dudău, în cadrul celei de-a cincea ediții a Videoconferinței Profit Energy.forum - Energia post-coronavirus.
Guvernul s-a angajat față de autoritățile europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), că în cel mult un an va elabora, dezbate, adopta, trece prin Parlament și publica în Monitorul Oficial o lege de eliminare treptată, în decurs de 10 ani, a cărbunelui din sistemul energetic național.
Cea mai recentă variantă a Planului Național de Relansare și Reziliență (PNRR) al României prevede un buget total de 1,6 miliarde euro pentru "Energie regenerabilă și infrastructură de gaz cu hidrogen", potrivit unei sinteze a Planului prezentată în Parlament.
Grupul german de energie și utilități RWE, unul dintre cei mai mari deținători de mine de cărbune și de termocentrale ce produc electricitate utilizând acest combustibil din Europa, a reclamat statul olandez la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzând că o lege adoptată de Haga în 2019 ce prevede închiderea treptată până în 2030, fără despăgubiri pentru investitori, a centralelor pe cărbune din Țara Lalelor încalcă Tratatul international al Cartei Energiei, încheiat în 1994 și care conține și prevederi privind protecția reciprocă a investițiilor străine în sectorul energetic.
Erste subliniază totuși că va ține cont de faptul că multe state din ECE depind în continuare în măsură semnificativă de electricitatea produsă din cărbune și precizează că va sprijini tranziția acestora către o producție de energie cu impact mai redus asupra climei.
Comisia Europeană a anunțat că a deschis o "investigație aprofundată" pentru a evalua dacă măsurile de sprijin acordate de autoritățile române producătorului de energie pe bază de cărbune controlat de statul român Complexul Energetic Oltenia SA sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate. Cea mai recentă decizie a Bruxelles-ului după o astfel investigație a venit după mai bine de un an de la declanșarea formală a anchetei, în timp ce CE Oltenia trebuie să plătească în maximum 3 luni certificatele CO2 aferente producției pe anul trecut, al căror cost ar putea depăși 300 milioane euro.
Comisia Europeană a invitat Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, să declanșeze procedura de notificare, etapa finală a procesului de aprobare a planului de restructurare și decarbonare, document transmis la Bruxelles pe 31 august 2020.
Producătorul de energie pe bază de cărbune Complexul Energetic Oltenia, controlat de stat prin Ministerul Economiei, speră ca planul său de restructurare și decarboneare să fie aprobat de către Comisia Europeană până la finalul anului, a declarat, la Profit Energy.Forum, Lăcrămioara Diaconu-Pințea, membru al directoratului companiei.
Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților a eliminat un amendament introdus tot de ea la începutul lunii trecute la Ordonanța de urgență din februarie în baza căreia Guvernul a acordat Complexului Energetic Oltenia, controlat de Ministerul Economiei, un ajutor de stat de salvare constând într-un împrumut în valoare de peste 251 milioane euro, amendament care prevedea majorarea duratei de rambursare a împrumutului de la 6 luni la 2 ani.
Scopul este acela de a da CE Oltenia mai mult timp la dispoziție pentru a își elabora planul de restructurare și de reducere a amprentei de carbon, întrucât există riscul ca producătorul de energie pe bază de cărbune să intre în insolvență dacă planul este respins de către Comisia Europeană.
De încadrarea în limita de 250 kg/MWh a emisiilor de CO2 depinde eligibilitatea proiectelor de investiții ale CE Oltenia pentru finanțare din partea diferitelor structuri ale Uniunii Europene. Limita a fost înăsprită semnificativ destul de recent, anterior fiind de 550 kg/MWh.
Complexul Energetic Oltenia (CEO), unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din România, în principal pe bază de cărbune, controlat de stat prin Ministerul Economiei, a comandat deja studiul de fezabilitate necesar elaborării planului de restructurare și decarbonare a companiei în perioada 2020-2025, după ce Guvernul i-a aprobat luna trecută prin OUG acordarea unui împrumut de salvare de peste un sfert de miliard de euro, măsură avizată de către Comisia Europeană.