Oprirea imediată a importurilor de gaze naturale din Rusia ar provoca probleme serioase în aprovizionarea cu energie, pentru România și multe alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit analiștilor asigurătorului de credite comerciale Allianz Trade, fostul Euler Hermes.
Subsidiara Enel din Rusia operează acolo trei centrale pe gaze cu putere instalată totală de 5,7 GW, extrem de rentabile, și ca urmare a prețului mult mai redus al gazelor de pe piața rusească, comparativ cu cea a UE.
România merge din nou pe contrasens în raport cu Uniunea Europeană în ceea ce privește politicile energetice, în condițiile în care Executivul de la Bruxelles are în vedere reducerea masivă a consumului de gaze naturale pe continent, inclusiv pentru eliminarea dependenței de importurile din Rusia, în timp ce autoritățile de la București au în vedere extinderea masivă a rețelelor de distribuție de gaze în întreaga țară, deci sporirea consumului, a declarat specialista în energie Otilia Nuțu (Expert Forum) la emisiunea Ora de Profit.ro.
Compania finlandeză de stat Gasum, care importă gaze naturale și le revinde consumatorilor din Țara celor 1.000 de Lacuri, a anunțat că refuză să respecte solicitarea Gazprom de a îi fi plătite livrările în ruble, în acord cu deja celebrul decret în acest sens al președintelui rus Vladimir Putin, adăugând că intenționează să își rezolve disputele cu gigantul rus producător printr-o procedură de arbitraj.
România este văzută ca esențială pentru reușita planului Uniunii Europene de a pune capăt dependenței continentului de importurile de gaze naturale din Federația Rusă, inclusiv pentru asigurarea aprovizionării Ucrainei și Republicii Moldova, ca țară de tranzit al fluxurilor de gaze din alte surse, reiese din documentele planului REPowerEU al Comisiei Europene.
Citatul-parafrază din Ion Creangă cu care ministrul Energiei, Virgil Popescu, a răspuns în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea finală pe modificarea Legii offshore, acuzațiilor de "hoție" venite din partea liderului AUR, George Simion: "Pașol na turbinca, Iuri!".
Compania finlandeză de stat Gasum, care importă gaze naturale și le revinde consumatorilor din Țara celor 1.000 de Lacuri, a anunțat că refuză să respecte solicitarea Gazprom de a îi fi plătite livrările în ruble, în acord cu deja celebrul decret în acest sens al președintelui rus Vladimir Putin, adăugând că intenționează să își rezolve disputele cu gigantul rus producător printr-o procedură de arbitraj.
Prețurile gazelor naturale au crescut marți, după ce Uniunea Europeană a declarat că deschiderea de conturi bancare în ruble pentru achiziția de gaz rusesc constituie o încălcare a sancțiunilor impuse Rusiei, readucând problema plăților în centrul atenției, într-un moment în care facturile ajung la scadență.
Excedentul de cont curent al Rusiei a continuat să crească, ajungând la un nivel record de aproape 96 miliarde de dolari după primele patru luni ale anului, în contextul în care valoarea exporturilor de petrol și gaze a crescut, iar importurile au scăzut, afectate de sancțiunile occidentale.
Germania vrea să renunțe la importurile de petrol rusesc până la sfârșitul anului, chiar și în situația în care Uniunea Europeană nu va reuși să agreeze o interdicție la nivelul întregului bloc comunitar, potrivit unor oficiali guvernamentali citați de Bloomberg.
Engie România, cel mai mare furnizor local de gaze naturale, controlat de grupul francez omonim, a înregistrat anul trecut un profit net de 69,9 milioane lei, potrivit datelor acționarului minoritar Fondul Proprietatea, în scădere cu 86% comparativ cu 2020 (circa 489 milioane lei).
Uniunea Europeană este în proces de schițare a unui plan care să permită companiilor europene să continue să importe gaze din Rusia, de la gigantul de stat producător Gazprom, respectând concomitent decretul președintelui Vladimir Putin care a impus plata în ruble pentru importatorii din țările "ostile" Rusiei, cât și propriile sancțiuni economice față de Federația Rusă dictate ca urmare a agresiunii militare a acesteia împotriva Ucrainei.
WIEE România SRL, subsidiara locală a gigantului rus de stat producător de gaze naturale Gazprom, al doilea importator și revânzător de gaze rusești din România ca volum și încasări în 2021, se află pe lista celor peste 30 de companii energetice occidentale sancționate de către Federația Rusă ca măsură de retaliere împotriva sancțiunilor vestice care i-au fost aplicate pentru agresiunea sa militară asupra Ucrainei.
În 2021, România și-a asigurat din import cam 28% din consumul de gaze, importurile majorându-se cantitativ cu 68% față de 2020, iar prețul mediu al acestora – cu 70%, de la 61,8 lei/MWh la 105 lei/MWh.
Compania de import-export și distribuție de îngrășăminte chimice Gransol Agro SRL din Arad, controlată indirect de ocupanții locurilor 83 și 87 ale topului Forbes al miliardarilor ruși, a câștigat definitiv procesul cu Direcția Generală Antifraudă Fiscală din ANAF în care a contestat decizia Direcției de a o sancționa cu amendă și confiscare de bani pentru că a cumpărat îngrășăminte de la un combinat de profil din Rusia despre care ANAF a susținut că este controlat de un apropiat al președintelui Vladimir Putin aflat din 2014 pe lista oligarhilor ruși sancționați de UE pentru sprijinirea anexării Crimeei de către Moscova.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale din Ucraina, LLC Gas TSO, a anunțat că este nevoit să stopeze tranzitul de gaze rusești destinate consumatorilor europeni printr-unul din punctele de interconectare de la granița cu Federația Rusă, aflat în regiunea Luhansk din estul țării, acuzând trupele ruse de ocupație că au afectat procesele tehnologice ale instalațiilor sale din zona respectivului punct, inclusiv prin deturnarea unor cantități de gaze din fluxurile aflate în tranzit spre UE.
Nu există în lume un sistem care să detecteze țițeiul rusesc procesat în rafinării din afara Federației Ruse, a declarat șeful gigantului petrolier britanic Shell, arătând că demersurile Occidentului de a interzice utilizarea petrolului extras din Rusia au o limită intrinsecă, scrie Reuters.
Potrivit INS, în 2021, producția de țiței a României a fost de 3,1 milioane tone echivalent petrol (tep), în timp ce importurile de țiței au fost mai mult decât duble, de 6,8 milioane tep, jumătate din acestea provenind din Rusia, jumătate din Kazahstan. În plus, România a importat 3,9 milioane tep de produse petroliere, motorina fiind cel mai important dintre acestea, majoritatea din Rusia.
Cotațiile petrolului cresc vineri, “aurul negru” fiind pe cale să bifeze a doua săptămână de câștiguri consistente, pe fondul îngrijorărilor legate de oferta la nivel global.
Uniunea Europeană a propus o revizuire a interdicției care vizează importurile de petrol din Rusia, prin care ar acorda Ungariei și Slovaciei un an în plus, până la sfârșitul anului 2024, pentru a se conforma, potrivit surselor Bloomberg.
Un sondaj Eurobarometru Flash realizat în toate statele membre ale UE, publicat joi, arată un larg consens în rândul cetățenilor UE în favoarea răspunsului Uniunii la invadarea Ucrainei de către Rusia.
Operatorii de transport și înmagazinare a gazelor naturale din Europa iau în calcul toate scenariile posibile pentru iarna viitoare, inclusiv pe cel extrem în care nu vor exista deloc livrări de la gigantul rus de stat producător Gazprom, caz în care consumul va trebui raționalizat, spune CEO-ul operatorului național de transport al Danemarcei, Torben Brabo, care este și președintele Gas Infrastructure Europe (GIE), organizația profesională reprezentativă a companiilor de profil din Uniunea Europeană.
Țările europene, care se confruntă deja cu o inflație record, riscă să își agraveze situația prin decizia de a întrerupe aprovizionarea cu petrol rusesc.
Prețul petrolului a crescut miercuri, după ce UE și-a prezentat planul de eliminare treptată a importurilor de țiței din Rusia, compensând astfel efectul îngrijorărilor legate de cererea din China, principalul importator mondial.
Uniunea Europeană va impune un embrago importurilor de țiței și de produse petroliere din Rusia, măsura urmând a fi introdusă treptat, până la finalul acestui an, a anunțat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului European, căruia i-a oferit amănunte privind cel de-al șaselea pachet de sancțiuni care țintește economia Rusiei.