Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, APS Delta, Balbec Capital și IFC vor investi împreună într-un portofoliu de credite neperformante, în valoare de 50 de milioane de euro, al celui mai mare grup bancar elen, Piraeus Bank, a anunțat vineri BERD, transmite Reuters.
Creditele neperformante, atacurile cibernetice și Brexitul sunt printre cele mai mari riscuri pentru băncile din zona euro în 2019, se arată într-un raport privind evaluarea riscurilor, prezentat marți de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.
Statele membre ale Uniunii Europene sunt aproape de un acord cu privire la reguli mai stricte pentru băncile împovărate cu credite bancare neperformante, potrivit diplomaților și documentelor consultate de Reuters. În plus, planul prevede că băncile vor avea la dispoziție mai puțin timp pentru a-și constitui rezerve cu care să se protejeze împotriva noilor credite neperformante.
Grecia analizează un plan prin care să ajute băncile să își urgenteze vânzarea de credite neperformante, inclusiv printr-o posibilă garanție guvernamentală, în încercarea de a restabili încrederea în acest sector, au declarat pentru Bloomberg surse din apropierea acestui dosar.
Profitabilitatea sistemului bancar continuă să crească în acest an și ajunge la un nou nivel record pentru prima jumătate a anului de 3,6 miliarde de lei, în creștere cu o treime față de rezultatul obținut în semestrul I din 2017. Băncile și-au majorat veniturile din dobânzi, pe fondul creșterii marjei nete, și și-au redus cheltuielile cu riscul, în condițiile în care și afacerile au crescut.
Banca elenă Alpha Bank vinde un portofoliu de credite neperformante corporate din România, estimat la 360 milioane euro, către un consorțiu de investitori internaționali, incluzând Deutsche Bank, AnaCap Partners și APS, tranzacția, anunțată la începutul anului de Profit.ro, fiind avizată acum de Consiliul Concurenței.
"Sfatul înțelepților" din structurile financiare din România, compus din instituții care au inițiat și dus până în pânzele albe programul cu garanții de stat Prima Casă, începe să aibă dubii din ce în ce mai accentuate. După ce BNR a susținut cu fervoare protejarea Prima Casă în timpul discuțiilor despre Darea în plată, acum începe să dea înapoi rapid. Prima Casă a căpătat o dimensiune sistemică, iar avansul de 5%, stimularea excesivă a cererii de locuințe și supraîndatorarea debitorilor reprezintă riscuri, se arată în raportul anual al CNSM.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a achitat anul trecut băncilor comerciale participante la programul guvernamental Prima Casă peste 10 milioane lei de la bugetul de stat, ca urmare a încetării plății ratelor lunare de către unele persoane fizice care au contractat împrumuturi ipotecare garantate de stat prin acest program, sumă cu 38% mai mare decât cea plătită în acest scop în 2016.
Băncile din România s-au ocupat, într-un mod aproape egal, să dea și să vândă credite în ultimii ani. Dacă soldul total nu s-a mișcat prea mult în sus, nu e pentru că nu au dat împrumuturi noi, ci pentru că le-au vândut pe cele putrede către firmele de recuperare. Acesta este principalul motiv pentru care rata creditelor neperformante a scăzut sub nivelul de avarie. Dar statul s-a simțit văduvit la taxe și lucrurile se schimbă.
Vânzarea portofoliilor bancare de credite neperformante a fost blocată complet în ultima perioadă, în condițiile în care Finanțele au întârziat să clarifice, prin norme, modul în care trebuie aplicate noile reguli de deductibilitate pentru creanțele înstrăinate. După o “tăcere” de cinci luni, Guvernul face lumină, dar una inutilă, prelungind condițiile blocajului din piață: aprobă normele doar pentru prevederi abrogate de peste două luni, nu și pentru cele noi, diferite, cu care acestea au fost înlocuite și care sunt în vigoare în prezent.
Grupul bancar elen Piraeus Bank, pe cale să finalizeze vânzarea subsidiarei din România către americanii de la JC Flowers, a ajuns la un acord cu fondul Bain Capital Credit pentru vânzarea unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare de 1,45 miliarde de euro, mutare prin care cel mai mare creditor grec își continuă procesul de curățare a bilanțului.
Banca italiană Monte dei Paschi, cea mai veche instituție bancară din lume aflată încă în activitate, a finalizat procesul de securitizare a unui portofoliu de credite neperformante cu o valoare brută de circa 24,1 miliarde de euro, obținând rating recomandat investitorilor pentru tranșa senior, transmite Reuters.
Instituțiile financiare din zona euro au continuat să-și reducă povara creditelor neperformante (NPL) în trimestrul patru din 2017, arată datele publicate, luni, de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.
România este singurul stat din UE care nu acordă băncilor posibilitatea de a-și deduce în nicio situație integral pierderile rezultate din vânzarea de credite neperformante, reiese dintr-un studiu realizat de Deloitte la solicitarea Asociației Române a Băncilor. Schimbarea legislației din România va cauza costuri fiscale mai mari băncilor la vânzarea de neperformante, iar în anumite situații, costurile vor depăși prețul de vânzare și vor pune tranzacțiile sub semnul întrebării, a avertizat Dan Bădin, partener coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.
Recuperatorul norvegian de creanțe B2Holding a ajuns la un acord pentru achiziția unui portofoliu de împrumuturi neperformante de la Banca Transilvania cu o valoare nominală de aproximativ 124 milioane de euro.
Alpha Bank, una dintre cele mai mari bănci din Grecia, prezentă și în România, a vândut către grupul norvegian B2Holding un portofoliu de credite de consum cu o valoare nominală de 3,7 miliarde de euro, marcând cea mai mare tranzacție de pe piața de profil elenă. Prețul de achiziție reflectă situația delicată în care se află economia Greciei și sistemul bancar, care este marcat de un munte de credite restante.
Cu două săptămâni înainte ca deputații să voteze un nou amendament care înăsprește și mai mult, pentru a treia oară, regimul fiscal al înstrăinărilor de creanțe, Consiliul Patronatelor Bancare trimisese comisiilor parlamentare și ministrului Finanțelor o scrisoare cu propunerea unor soluții de compromis, care să mențină regula generală de limitare a deductibilității, dar la un nivel care să nu blocheze total piața tranzacțiilor de credite neperformante. Propunerile bancherilor nu au fost luate în discuție în comisii, fiind votat în schimb un amendament care crește și mai mult impozitarea și pentru care nu a putut avea loc nicio dezbatere, fiind introdus cu doar o săptămână înainte de votul în plen.
Regimul fiscal al vânzării de creanțe bancare, modificat în primă fază prin Ordonanța 25/2017 și apoi printr-un amendament introdus în Parlament pe 15 februarie, blochează piața tranzacțiilor cu credite neperformante și le afectează substanțial pe cele pentru care s-au încheiat contracte și se află în derulare. În cazul specific al tranzacțiilor cu creanțe neperformante scoase în afara bilanțului, impozitul ajunge să fie multiplul sumei pe care vânzătorii o încasează de la cumpărător.
După ce au rămas fără deductibilitatea integrală a pierderilor din vânzarea creditelor neperformante, băncile se trezesc că reglementările sunt schimbate din nou, după nici 1 an. Deductibilitatea va fi și mai mult limitată, la un nivel care, în cazul portofoliilor vândute în pierdere substanțială, poate însemna un impozit mai mare de câteva ori decât prețul încasat la cesiunea creanțelor. Consultanții și reprezentanții băncilor consideră că aceasta, împreună cu noile limitări care ar putea fi impuse la recuperarea creanțelor, va duce la dispariția pieței locale a cesiunilor de creanțe bancare.
Sistemul bancar a încheiat anul trecut cu un profit net de 5,36 de miliarde de lei, în creștere cu circa 31% față de 2016, potrivit calculelor Profit.ro, acesta fiind cel mai bun rezultat istoric în termeni nominali. Băncile, ca în fiecare an, au redus profitabilitatea în ultimul trimestru, însă au scăpat și de o parte importantă din creditele neperformante.
Băncile din Europa au o problemă de care nu reușesc să scape, și anume credite neperformante în valoare de 944 de miliarde de euro, care le împovărează bilanțurile contabile, relatează Bloomberg.
Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială recomandă Băncii Naționale a României să crească, începând cu jumătatea anului vitor, cerințele de capital ale băncilor prin introducerea unui buffer de risc sistemic, invocând perspectiva creșterii ratelor creditelor neperformante, ca urmare a creșterii dobânzilor și a tensionării echilibrelor macroeconomice. Din comitet fac parte conducerea executivă a BNR, ASF și Ministerul Finanțelor.
Compania norvegiană de recuperare a creanțelor B2Holding cumpără de la Raiffeisein Bank România un portofoliu de credite neperformante în valoare nominală de 271 de milioane de euro, cuprinzând circa 2.500 de credite individuale.
Banca Centrală Europeană (BCE) verifică vânzarea-mamut de credite neperformante derulată recent de UniCredit, în valoare de aproape 18 miliarde de euro, pentru a stabili dacă prețul anunțat de banca italiană a fost umflat de comisioane excesive.
Totalul sumelor restante acumulate de populație și de firme la bănci a coborât la 23,83 miliarde de lei la finele luni iulie, cu 297 milioane de lei, respectiv 1,23% mai puțin decât în luna precedentă. Cu o sumă similară (294 milioane de lei) s-au diminuat în același interval și restanțele la IFN-uri, scăderea procentuală fiind în acest caz de 18% (de la 1,6 miliarde de lei în iunie, la 1,315 miliarde de lei în iulie).