Prețul intraday al gazului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut marți dimineață cu aproape 7,5% față de prețul de închidere al zilei de tranzacționare precedente. În seara zilei de luni, președintele rus Vladimir Putin a pus gaz pe focul conflictului din Ucraina, anunțând recunoașterea independenței celor două republici separatiste pro-ruse și, totodată, trimiterea de „forțe de menținere a păcii” pe teritoriile controlate de separatiști.
Primăriile din localitățile unde producătorul local de agent termic pentru încălzirea centralizată funcționează și pe păcură vor putea primi, "pe bază de cerere temeinic justificată", bani de la bugetul de stat pentru acoperirea a 50% din diferența dintre prețurile de achiziție a păcurei din fiecare dintre lunile perioadei noiembrie 2021 – martie 2022 și aceleași prețuri din fiecare dintre lunile intervalului similar din urmă cu un an (noiembrie 2020 – martie 2021).
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) are în vedere schimbarea formulei prețului de referință pe baza căruia sunt calculate sumele datorate statului drept redevențe de către producătorii români de gaze naturale pentru volumele de hidrocarburi extrase, preț la care sunt aplicate cotele procentuale de redevență prevăzute de Legea petrolului. Astfel, prețul de referință nu va mai fi stabilit prin raportare la cotațiile tranzacțiilor angro de pe bursa Central European Gas Hub de la Viena (CEGH), ci la cele ale deal-urilor locale de la Bursa Română de Mărfuri (BRM) și OPCOM.
Prețurile gazelor naturale în Europa au continuat să scadă miercuri, după ce președintele rus Vladimir Putin a declarat că sprijină o soluție diplomatică la tensiunile cu SUA privind Ucraina și a anunțat retragerea în garnizoane a mii de militari și echipamente care au participat la exerciții militare în apropiere de frontiera ucraineană, transmite Bloomberg.
Serinus exploatează, prin intermediul subsidiarei Serinus Energy România (fosta Winstar Satu Mare), perimetrul de hidrocarburi Satu Mare, unde a identificat rezerve recuperabile de aproximativ 510 milioane metri cubi de gaze naturale, echivalentul a circa 4% din consumul anual al României. Compania poloneză a lansat producția comercială pe piața locală în aprilie 2019.
Bucureștenii achitau în luna decembrie de departe cel mai ridicat preț raportat la paritatea puterii de cumpărare comparativ cu locuitorii celorlalte capitale europene, atât la gaze, cât și la energie electrică, reiese dintr-un studiu al reglementatorului pieței de energie din Ungaria, MEKH. Și mai îngrijorător este faptul că și în ceea ce privește prețurile nominale, unde, de obicei București-ul se situa printre cele mai ieftine capitale, situația s-a schimbat dramatic.
Nu mai puțin de 60% din cifra de afaceri (și nu din profit!) estimată de principalul producător de gaze autohton, Romgaz, pentru 2022 va intra direct în buzunarele statului român prin impozite, taxe și vărsăminte asimilate, potrivit bugetului companiei pe acest an. Suma pe care o va încasa statul român din acestea, 7,4 miliarde lei, va fi de peste 4 ori peste profitul net estimat de companie pentru acest an, 1,73 miliarde lei, profit care va ajunge și el majoritar în aceleași conturi ale statului român, care a impus o rată de distribuire a dividendelor de 90% (cu posibilitatea unor excepții de 50%). Dacă adăugăm și încasările din impozitul pe profit și dividendele, rezultă că partea statului din cifra de afaceri a companiei se va ridica la 70%, de 5 ori mai mare decât profitul net estimat de companie pentru 2022.
Electrocentrale București (ELCEN), principalul producător de energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire din București, a ajuns să împartă gazele naturale care îi sunt livrate de către Romgaz pentru centralele sale cu Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat, care are și unități proprii de producție de agent termic, precum și cu compania privată Vest Energo, care deține fostul CET Militari și produce energie termică tot pentru încălzirea centralizată a Capitalei.
Încălzirea din ultimele 2 zile a vremii a condus la o scădere semnificativă a prețurilor spot ale gazelor tranzacționate pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), scădere la fel de abruptă precum creșterea raportată în zilele precedente, mai geroase.
Asta în contextul în care autoritățile de la București nu s-au ținut deocamdată de promisiunea de a modifica Legea offshore, iar OMV Petrom a anunțat că, din această cauză, decizia finală de investiție în proiectul Neptun Deep va fi amânată pentru 2023. În plus, Romgaz a informat recent că semnarea contractului de preluare a subsidiarei locale a ExxonMobil, ce deține 50% din drepturile asupra Neptun Deep, contra sumei de peste 1 miliard de dolari, "încă nu a avut loc, motivat de necesitatea de a clarifica anumite detalii de implementare".
La începutul lunii decembrie, Profit.ro avertiza că, “în momentul în care România va începe să importe gaz din Ungaria, va deveni cap de traseu atât în ceea ce privește gazul importat prin Negru-Vodă (din TurkStream via Bulgaria), cât și în ceea ce privește gazul importat din Ungaria și Austria, ceea ce va conduce la formarea pe piața autohtonă a celui mai ridicat preț regional”.
Oficialii statului român, în frunte cu ministrul energiei Virgil Popescu, se întrec în identificarea de țapi ispășitori pentru majorarea prețului gazelor, de la furnizorii autohtoni la vechiul inamic de la Răsărit, Rusia. Explicațiile acestora sunt în parte pertinente, însă ignoră faptul că datele arată că cel mai mare câștigător al acestei evoluții este chiar statul pe care-l reprezintă. Atât prin majorarea încasărilor din impozitele pe producția internă și din cele indirecte, cât și prin aprecierea participațiilor pe care statul le deține la principalii producători sau prin dividendele și impozitul pe profit încasat de la aceștia.
În toate situațiile juridice în care clientul furnizorului de gaze sau energie al unui loc de consum rezidențial (apartament sau casă), titular de contract de furnizare, este o societate comercială, iar beneficiarii serviciilor de furnizare, care consumă efectiv gaze sau energie, sunt locatarii persoane fizice ai apartamentului sau casei respective, aceștia din urmă nu beneficiază de plafonarea prețurilor și compensarea facturilor.
Prețul gazului cu livrare în ziua următoare tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat cu 56,5% în ultimele patru zile ca urmare a reapariției îngrijorărilor cu privire la o posibilă criză energetică la nivel european în condițiile în care Rusia și-a limitat livrările de gaze chiar înainte ca Bătrânul Continent să intre într-o perioadă cu temperaturi mai scăzute.
Prețurile de referință la gaze naturale pe piața din Europa au înregistrat o creștere de peste 30%, în condițiile în care livrările limitate din Rusia au relansat îngrijorările cu privire la o posibilă criză energetică într-un moment în care continentul se îndreaptă spre o perioadă cu temperaturi scăzute, transmite Reuters.
Autoritatea de reglementare a energiei din Bulgaria a declarat sâmbătă că a aprobat o creștere cu 30,4% a prețului angro al gazelor naturale pentru această lună, în urma unei solicitări a Bulgargaz, principalul furnizor de gaze și furnizor public al țării balcanice.
Consumatorii non-casnici cu un consum anual mai mare de 28.000 MWh (sau 2.334 MWh/lună) rămași fără furnizor de gaze pot alege să semneze un contract de furnizare cu orice furnizor de ultimă instanță (FUI), inclusiv cu cei doi noi FUI, OMV Petrom și E.ON, la prețuri însă superioare celui oferit de cel mai ieftin dintre aceștia, care pentru luna decembrie este Engie. Totuși, cum prețurile ofertate de FUI sunt lunare, situația s-ar putea schimba în ianuarie, când prețul ofertat de Engie ar putea fi mai ridicat decât cel al celorlalți 6 FUI desemnați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Prețul de referință la gaze naturale în Europa și-a continuat marți scăderea, înregistrând cea mai îndelungată perioadă de declin din ultimul an, pe măsură ce se înmulțesc livrările de gaze lichefiate din SUA, transmite Bloomberg.
Plafonarea prețurilor și compensarea facturilor de la 1 noiembrie 2021 până la finalul iernii, în condițiile creșterilor masive de prețuri, a anulat practic motivația consumatorilor casnici de a-și schimba furnizorul sau contractul în căutare de deal-uri mai bune. În plus, autoritățile nu exclud posibilitatea de a prelungi aplicarea legislației de plafonare și compensare și după 1 aprilie 2022.
Compania Gaz Vest din Arad, controlată conform termene.ro de omul de afaceri Victor Dombrovschi (cu 73,63% din capital) și la care SIF Banat-Crișana deține peste un sfert din acțiuni, un business cu rulaj anual de peste 70 milioane lei, a anunțat că își suspendă activitatea de furnizare a gazelor naturale pentru 3 luni, din cauza scumpirii galopante a gazelor pe piețele angro, precum și a neclarităților din legislația de compensare a facturilor și plafonare a prețurilor, care au făcut ca băncile să-și retragă finanțările acordate companiei.
Prețurile gazelor și energiei electrice au atins niveluri inimaginabile în urmă nu cu ani, ci cu câteva luni, atât în România, cât și în restul Uniunii Europene, ca urmare a unor factori geopolitici, de politici macroeconomice și ecologiste, punând în pericol chiar supraviețuirea unor ramuri industriale importante pe Bătrânul Continent. Astfel, marți în România, prețul mediu al electricității livrate miercuri a sărit de 2.000 de lei/MWh, iar prețul gazelor cu livrare în luna februarie, de 833 lei/MWh.
Engie România, parte a grupului francez omonim, cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru populație din România, cu o cotă de piață de peste 52% în august 2021, afirmă că a cumpărat gaze angro pentru aprovizionarea clienților săi în această iarnă și la prețuri mai mult decât duble față de plafonul impus prin legislația de compensare la facturarea consumatorilor casnici, de 250 lei/MWh.
Prețul gazelor naturale în Europa a atins marți un nou nivel record, stimulat de cererea din sezonul de iarnă dar și de tensiunile geopolitice dintre principalul furnizor al Europei, Rusia, și clienții săi, informează AFP.
Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au crescut luni cu peste 8%, apropiindu-se de maximele istorice, în condițiile în care livrările de gaze rusești spre Germania prin conducta Yamal-Europe sunt la un nivel foarte redus, transmite Reuters.
Prețul gazelor cu livrare în această iarnă a sărit miercuri de 600 de lei/MWh, iar în cazul celor cu livrare în întreg anul viitor de 440 lei/MWh, mult peste plafonul impus de Parlament până la 31 martie, de 250 lei/MWh. Motivele: conflictul dintre statele europene și Rusia pe tema Ucrainei, care ar putea da o lovitură de grație alimentării cu gaze a Europei, dar și nivelul scăzut al depozitării, mai ales a celei din Europa Centrală și de Est.