Compania de petrol și gaze Serinus Energy, operatorul perimetrului de hidrocarburi Satu Mare, a trecut pe pierdere în primul trimestru, în contextul scăderii producției și prețurilor realizate. Acțiunile s-au prăbușit cu până la 30% la Londra.
Comisia Europeană a lansat prima licitație internațională pentru cumpărarea de gaze naturale prin intermediul mecanismului de achiziții comune al Uniunii Europene, vizând un volum total de 11,6 miliarde de metri cubi de gaz.
Sumele colectate prin supraimpozitare se acumulează la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, de unde sunt redistribuite Ministerelor Energiei și Muncii, pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor.
Încasările la bugetul de stat din obligații fiscale ale industriei de extracție a țițeiului și gazelor naturale au scăzut cu peste 1 miliard de lei în primele 2 luni ale anului, față de perioada similară din 2022, relevă date analizate de Profit.ro.
Sumele încasate în Fondul de Tranziție Energetică nu sunt suficiente finanțării schemelor de compensare rezultate din plafonarea prețurilor la energie pentru consumatorii casnici și non-casnici, Ministerul Energiei elaborând, în acest sens, un proiect de act normativ prin care solicită Guvernului transferarea a 440 de milioane de lei din impozitele încasate de la producătorii de gaze offshore și onshore de adâncime.
Engie România a început să trimită, pe lângă factura la gaze, și notificări clienților cărora le expiră contractele.
Economia României este așteptată să crească cu 1,7% în acest an, mai lent comparativ cu estimările anterioare, potrivit proiecțiilor actualizate ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat pe 22 decembrie 2022 că, până la acel moment, verificase și trimisese spre decontare cereri de plată de peste 7,7 miliarde lei din partea furnizorilor, reprezentând compensații pentru plafonarea prețurilor.
Decizia UE de a plafona prețurile la gazele naturale amenință aprovizionarea regiunii și ar putea intensifica criza energetică, potrivit Goldman Sachs.
Țările UE au ajuns la un acord pentru a limita prețul gazelor naturale la 180 de euro/MWh, punând capăt mai multor luni de dispute politice privind intervenția autorităților într-o criză energetică care riscă să împingă regiunea în recesiune.
Guvernul începe să folosească banii proveniți din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, după ce a modificat Legea offshore pentru a putea face acest lucru.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a OUG nr. 119/2022, care modifică de la 1 ianuarie sistemul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii finali.
Proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit (denumit ″contribuție″) și din care sunt decontate de către stat costurile suportate de furnizorii de energie și gaze cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali.
Furnizorii de energie acuză că intenția Guvernului de a tripla termenul de decontare de către stat a costurilor plafonării prețurilor pentru clienții finali le agravează problemele de lichiditate deja existente și riscă chiar să pună în pericol siguranța aprovizionării pe timpul iernii.
Suma totală verificată de ANRE și transmisă spre decontare în conformitate cu OUG nr. 27/2022 a depășit 6,7 miliarde lei la finalul săptămânii trecute. Furnizorii s-au plâns periodic de întârzieri în decontare, încă de la prima variantă a sistemului de plafonare a prețurilor la energie și gaze, intrată în vigoare de la 1 noiembrie 2021.
Camera Deputaților a adoptat, în calitate de cameră decizională, proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022, care modifică de la 1 ianuarie sistemul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii finali.
Comisiile reunite de Industrii și Politică Economică ale Camerei Deputaților au adoptat marți raportul pe fond cu amendamente la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, urmând ca forma convenită a draftului de act normativ să fie votată miercuri de plen, Camera Deputaților fiind cameră decizională. La dezbateri au participat reprezentați ai ministerelor Energiei, Economiei, Finanțelor, Muncii și Antreprenoriatului, precum și ai Secretariatului General al Guvernului și ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Furnizorilor de energie electrică și gaze naturale le-ar putea fi interzis să afișeze oferte-tip concurențiale de furnizare care să prevadă prețuri mai mari decât plafoanele impuse prin lege, potrivit amendamentelor la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 votate marți în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Proiectul va fi supus miercuri la vot în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională.
Comisiile reunite de Industrii și Politică Economică ale Camerei Deputaților dezbat marți raportul pe fond cu amendamente la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 privind plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, urmând apoi ca forma convenită a draftului de act normativ să fie votată de plen, Camera Deputaților fiind cameră decizională. La dezbateri vor participa reprezentați ai ministerelor Energiei, Economiei, Finanțelor, Muncii și Antreprenoriatului, precum și ai Secretariatului General al Guvernului și ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
Gospodăriile europene plătesc mai mult ca oricând pentru electricitate și gaze naturale, chiar dacă guvernele cheltuiesc miliarde de euro pentru a-i proteja pe consumatori de criza energetică, scrie Bloomberg.
Bugetul ANRE rectificat pe anul în curs prevede venituri și cheltuieli de 164,32 milioane lei, din care aproape 124 milioane lei reprezintă cheltuielile de personal. ANRE se autofinanțează din taxe, contribuții și tarife încasate de la jucătorii din industriile pe care le supraveghează.
Reclamantul lucrează în industria IT și este totodată student la Drept. Implicare a gigantului Engie.
Noile măsuri propuse de Uniunea Europeană pentru reducerea prețurilor energiei sunt insuficiente în absența reducerii cererii, potrivit unei analize Reuters. Europa se va confrunta cu prețuri extrem de ridicate și în 2023, iar estimările indică că statele din Est, printre care România, Ungaria și Cehia, vor plăti o factură anuală la energie echivalentă cu aproximativ 15% din PIB.
Toți furnizorii de energie și gaze se confruntă cu probleme de lichiditate și le este tot mai greu să se împrumute de la bănci, din cauza scumpirilor galopante de pe piețele angro și a întârzierii cu care statul le decontează diferențele dintre costurile de achiziție și prețurile plafonate facturate clienților, impuse prin lege.
Pe moment, nevoile energetice de bază ale rușilor sunt satisfăcute, spre deosebire, de exemplu, de cele ale românilor care l-au îndepărtat de la putere pe Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989. În timp ce, pentru europeni, "cinci până la zece ierni vor fi dificile din cauza acestor prețuri mari la energie''.