Guvernul începe să folosească banii proveniți din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali, după ce a modificat Legea offshore pentru a putea face acest lucru.
După cum a relatat Profit.ro, proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit.
Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, va fi aplicată nu doar entităților cu care producătorii de energie electrică din România încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, ci și partenerilor acestor entități, cu care acestea încheie la rândul lor contracte de hedging, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Producătorilor de energie regenerabilă li se vor deduce integral cheltuielile cu energia pe care trebuie să o achiziționeze din piețe pentru a-și onora contractele de livrare, atunci când nu bate vântul sau nu e soare, precum și cele cu dezechilibrele, la stabilirea bazei de impunere a supraimpozitării ce vizează veniturile din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, potrivit comisiilor Senatului.
Guvernul vrea să modifice Legea offshore pentru a putea folosi sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare ale producătorilor de gaze naturale din perimetre offshore din Marea Neagră și din perimetre onshore de mare adâncime și la plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate aplicate clienților finali.
Guvernul german va amâna impunerea planificatei taxe pe profiturile excesive ale producătorilor de electricitate, a anunțat Ministerul Economiei, transmite Bloomberg.
Supraimpozitarea din energie, constând în impunerea de contribuții la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, ar putea fi aplicată și entităților cu care producătorii de energie electrică încheie contracte de hedging pentru a se proteja de riscurile presupuse de volatilitatea prețurilor de pe piețe, potrivit amendamentelor la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 votate marți în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Proiectul va fi supus miercuri la vot în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională.
Președintele Iohannis se întâlnește luni cu o delegație OMV Petrom, condusă chiar de către directoul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern, în contextul actualei crize energetice, dar și al dezbaterii politice privind aderarea României la Schengen. Conducerea OMV Petrom a reclamat că introducerea “taxei de solidaritate”, cât și ”conformarea voluntară” la reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților au avut un impact negativ asupra rezultatelor companiei. Deși este de așteptat ca o astfel de întrevedere să fi fost programată cu mult timp înainte, ea are loc după ce Austria s-a alăturat Olandei și a anunțat că nu va fi de acord cu extinderea Spațiului Schengen, iar parlamentari români din coaliția de guvernământ amenință cu legi împotriva companiilor olandeze și austriece.
Președintele Iohannis se întâlnește luni cu o delegație OMV Petrom, condusă chiar de către directoul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern, în contextul actualei crize energetice, dar și al dezbaterii politice privind aderarea României la Schengen. Conducerea OMV Petrom a reclamat că introducerea “taxei de solidaritate”, cât și ”conformarea voluntară” la reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților au avut un impact negativ asupra rezultatelor companiei. Deși este de așteptat ca o astfel de întrevedere să fi fost programată cu mult timp înainte, ea are loc după ce Austria s-a alăturat Olandei și a anunțat că nu va fi de acord cu extinderea Spațiului Schengen, iar parlamentari români din coaliția de guvernământ amenință cu legi împotriva companiilor olandeze și austriece.
Cel mai mare consumator industrial de energie electrică din România s-a asociat cu principalul furnizor de electricitate al sistemului feroviar românesc și au încercat să cumpere împreună curent electric angro în avans pentru consumul anului 2024, propunând pieței o cotație de pornire apropiată de cea convenită în coaliția de guvernare ca preț reglementat la producători începând de anul viitor, însă fără succes.
Introducerea de la 1 septembrie a “taxei de solidaritate” în România a avut într-o singură lună un impact negativ asupra rezultatelor OMV de 120 milioane de euro pe segmentul rafinare și marketing și de 110 milioane de euro pe cel de explorare și producție, a anunțat Alfred Stern, șeful principalului acționar al companiei, grupul austriac OMV. Totodată, conformarea voluntară a OMV Petrom în ceea ce privește reducerea cu 50 de bani a prețului carburanților, prelungită până la finalul anului, a afectat negativ rezultatele companiei românești, potrivit CEO-ului Christina Verchere, cu 50 de milioane de euro în trimestrul al treilea.
Subsidiara locală a grupului portughez EDP Renováveis (EDPR), al patrulea cel mai mare producător de energie regenerabilă din lume și unul dintre cei mai importanți dezvoltatori de proiecte de profil din România, a obținut aviz de racordare pentru proiectul construirii unui nou parc eolian, care ar urma să fie cel mai mare din portofoliul local al companiei.
Ipotecarea de gaze din depozite constituie o premieră pe piața românească.
Premierul Nicolae Ciucă are pe agenda sa de joi o întâlnire cu reprezentanții Carlyle Group, cel mai mare administrator de active de tip private equity din lume și care, prin intermediul unuia dintre fondurile sale de investiții specializat în energie, controlează compania Black Sea Oil&Gas, cel mai mare concesionar (70% din drepturi) și operatorul perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră românească, unde producția a început la jumătatea lunii iunie.
Grupul italian de petrol și gaze Gas Plus SpA, a cărui subsidiară românească Gas Plus Dacia SRL deține 10% din concesiunea perimetrului offshore de gaze naturale Midia din Marea Neagră, la care concesionari majoritari (70%) și operatori sunt americanii de la Black Sea Oil&Gas, a raportat pentru primul semestru al anului venituri de 4,2 milioane euro și un profit operațional EBITDA de 2,1 milioane euro din vânzarea gazelor extrase din platoul continental maritim românesc.
Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), instituția care se ocupă, printre altele, cu gestionarea supraimpozitării jucătorilor din industria de energie electrică și gaze naturale, atât producători, cât și traderi, îi expiră la 31 decembrie acordul-cadru în baza căruia i s-a furnizat electricitate în ultimii doi ani și a inițiat o licitație pentru a cumpăra curent electric pentru anii 2023 și 2024.
Federația Europeană a Traderilor de Energie (European Federation of Energy Traders – EFET) avertizează, într-o scrisoare adresată deopotrivă autorităților de la București și celor de la Bruxelles, că recenta ordonanță de urgență a Guvernului României de modificare a legislației de sprijinire a consumatorilor de energie, prin extinderea și înăsprirea dramatică a supraimpozitării tranzacțiilor jucătorilor din sector, în primul rând a exporturilor, riscă să declanșeze o reacție în lanț care să ducă de-a dreptul la ″destructurarea″ pieței europene integrate de electricitate și chiar să provoace mari probleme de aprovizionare la iarnă nu doar în România, ci la nivelul întregii regiuni.
Comisia Europeană lucrează la un set de măsuri pentru atenuarea prețurilor ridicate la energie care se vor concretiza într-o propunere legislativă în a doua parte a lunii septembrie și care vizează, pe termen scurt, reducerea consumului de energie electrică la nivel european prin mecanisme voluntare și obligatorii pentru orele de vârf de consum, captarea veniturilor suplimentare obținute de producătorii de energie electrică peste un anumit plafon care urmează a fi stabilit, introducerea unei contribuții de solidaritate din partea companiilor din sectorul combustibililor fosili, creșterea lichidității pe piețele de energie și reducerea prețurilor la gaze naturale, cu accent în mod special pe plafonarea prețului gazelor naturale importate din Rusia, transmite Ministerul Energiei.
Comisia Europeană va propune, în cadrul discuțiilor de vineri pe tema conținutul pachetului de măsuri de combatere a crizei energetice, supraimpozitarea veniturilor producătorilor de electricitate provenite din vânzarea acesteia la un preț mai ridicat de 200 de euro/MWh.
Contribuția de solidaritate a producătorilor de energie electrică va consta în esență, ca și până acum, din virarea la bugetul de stat a veniturilor suplimentare ale acestora rezultate din vânzarea energiei produse la prețuri mai mari de 450 lei/MWh, însă cu câteva detalii în plus importante.
Jucătorii din piețele angro de energie și gaze care fac trading pe aceste piețe vor datora la bugetul de stat o ″contribuție de solidaritate″ la un așa-numit ″Fond de tranziție energetică″, contribuție care va consta, în esență, în câștigurile lunare realizate din tranzacții de cumpărare și ulterior de vânzare care depășesc o marjă de profit de 2%.
Producătorii de energie regenerabilă grupați în organizațiile profesionale RWEA și PATRES avertizează, cu puțin timp înaintea ședinței în care Guvernul ar trebui să adopte ordonanța de urgență cu noile măsuri de temperare a prețurilor la energie, inclusiv privind impunerea unei contribuții de solidaritate pe tot lanțul logistic al industriei energetice, că vor intra în faliment dacă nu se renunță la ideea supraimpozitării câștigului înregistrat pe fiecare tranzacție.
Guvernul discută în ședința de miercuri doar o analiză privind stadiul elaborării proiectului de modificare a OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, proiectul ca atare urmând să fie aprobat joi de Guvern, a declarat premierul Nicolae Ciucă.
Fondul Proprietatea (FP), care deține aproape 20% din capitalul companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, speră să reușească să convingă acționarul majoritar să aprobe listarea companiei și pe o bursă externă, nu doar la Bursa de Valori București (BVB), a declarat Daniel Naftali, vicepreședintele senior al administratorului de fond Franklin Templeton București, într-un interviu acordat Profit.ro.
Guvernul ia în calcul introducerea de la 1 septembrie a supraimpozitării atât pentru traderii de energie electrică, cât și pentru furnizori, după cum a relatat Profit.ro, nefiind luată încă o decizie cu privire la cota procentuală de impozitare.