BUGET 2019 Finanțele visează că băncile vor scădea drastic dobânzile: prevăd încasări zero din taxa pe active bancare, dar și cheltuieli mai mici cu dobânzile plătite de stat

BUGET 2019 Finanțele visează că băncile vor scădea drastic dobânzile: prevăd încasări zero din taxa pe active bancare, dar și cheltuieli mai mici cu dobânzile plătite de stat
scris 31 ian 2019

Niciun leu nu a fost prevăzut în bugetul de stat pe anul acesta din recent introdusa taxă pe activele financiare ale băncilor, deși OUG care a introdus-o este în vigoare de la începutul anului și ar urma să genereze primele încasări după primul trimestru. Un astfel de efect neutru poate fi prevăzut de Finanțe doar dacă presupune că rata ROBOR nu va depăși 2% în medii trimestriale. Că Finanțele speră într-o scădere semnificativă a dobânzilor, pe care nicio altă prognoză nu o mai anticipează, o arată și cifrele optimiste trecute în buget pentru cheltuielile cu dobânzile pe care statul le va plăti la propriile împrumuturi.

“Începând cu 1 ianuarie 2019, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, s-a instituit taxa pe activele financiare ale instituților de credit al cărei eventual impact nu a fost inclus în proiecția de venituri bugetare”, se arată în raportul asupra proiectului de budget publicat joi seara de Ministerul Finanțelor, în ultima zi a lunii ianuarie.

La nivelul actual al ROBOR, aplicând taxa pe active așa cum este reglementată în ordonanță, statul ar fi putut estima încasări de circa 4 miliarde de lei din sistemul bancar.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, însă, după aprobarea ordonanței, că nu va prevedea încasări bugetare din noua taxă, sugerând că miza legii este scăderea dobânzilor, evoluție pe care considera că băncile o vor susține pentru a nu trebui să plătească taxa.

Pe astfel de speranțe de scădere adobânzilor – încă neconfirmate de evoluții recente sau de alte prognoze – Finanțele au fundamentat probabil și cifrele extrem de optimiste de la subcapitolul de cheltuieli cu dobânzile din bugetul de stat.

Teodorovici susține că își permite să nu împrumute nimic de la bănci 6 luni, banii din trezorerie fiind suficienți pentru finanțare. Buffer-ul său de valută nu mai acoperă, însă, nici 4 luni, iar tot disponibilul de lei al Trezoreriei ar ajunge doar pentr CITEȘTE ȘI Teodorovici susține că își permite să nu împrumute nimic de la bănci 6 luni, banii din trezorerie fiind suficienți pentru finanțare. Buffer-ul său de valută nu mai acoperă, însă, nici 4 luni, iar tot disponibilul de lei al Trezoreriei ar ajunge doar pentr

În condițiile în care la ultimele licitații de titluri de stat MFP a trebuit să respingă, din cauza dobânzilor mult prea mari cerute, ofertele băncilor, care oricum erau mult mai mici decât suma pe care statul dorea să o împrumute, și după un an în care cheltuielile cu dobânzile plătite de stat au crescut puternic, Finanțele prevăd pentru 2019 o scădere a ponderii acestor cheltuieli în total cheltuieli bugetare de la 4% în 2018, la 3,7% anul acesta.

În sumă brută, dobânzile plătite de stat ar urma să se situeze, conform proiectului de buget, la doar 13,51 miliarde de lei, în creștere ușoară de la 12,94 miliarde de lei anul trecut. În condițiile în care proiectul este fundamentat și pe o creștere spectaculoasă a PIB, de 5,5%, mult peste estimările altor instituții financiare, și ponderea în PIB a cheltuielilor cu dobânzile ar urma să scadă la 1,3%, de la 1,4% anul trecut.

Raportul proiectului de buget menționează și păstrarea buffer-ului de valută al Ministerului Finanțelor la nivelul optim care să acopere 4 luni de cheltuieli, precum și menținerea aceleiași strategii de împrumut de pe piața internă, completată de ieșiri pe piețele externe, deși ministrul Teodorovici arătase, într-o declarație recentă, după eșecul unei licitații de titluri de stat, că poate refuza să se mai împrumute de la bănci în condițiile în care are suficienți bani în trezorerie pentru a acoperi șase luni de cheltuieli. Realitatea sumelor disponibile este, însă, alta, neputând oferi o astfel de acoperire.

"Apropo de împrumut, ieri eu am dat dispoziție și am spus: nu ne împrumutăm în piață. Că tot am auzit aici 'rușinea nu știu care'. Nu, încă o dată: Ministerul de Finanțe are sume suficiente pentru a se finanța. Știți foarte bine - avem sumele necesare în trezorerie pentru a ne finanța, (...) pentru foarte mult timp, minim șase luni de zile", a afirmat Teodorovici, la Parlament, marțea trecută, citat de Agerpres.

Bani suficienți pentru a asigura finanțarea timp de 6 luni de zile fără alte împrumuturi nu ar există, însă, teoretic, decât dacă este luată în calcul întreaga sumă disponibilă în Trezorerie, adică inclusiv bani care nu sunt ai Ministerului Finanțelor, ci doar trec prin trezoreria sa, cu alte destinații de plată, și nu doar bufferul de valută al MFP. Acesta din urmă, pentru care Ministerul nu dă niciodată o cifră exactă actuală, are ca scop acoperirea a doar 4 luni de finanțare, iar în diferite perioade, cum a fost în prima parte a anului trecut, a coborât cu mult sub acest optim. Pe necesarul de finanțare al anului trecut, dimensiunea optimă a bufferului era de circa 24,7 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro la cursul de atunci).

O finanțare relaxată a statului timp de șase luni doar din banii disponibili în trezorerie ar fi extrem de dificilă și în condițiile în care în prima jumătate a acestui an este concentrată cea mai mare parte a necesarului de refinanțare pentru titlurile vechi care ajung la scadență: nu mai puțin de 30 miliarde de lei, față de 2,3 miliarde de lei cât trebuie refinanțat în a doua jumătate a anului. La aceste sume se adaugă costuri cu dobânzi și comisioane. Iar pe lângă refinanțarea datoriei din urmă, Finanțele vor avea de finanțat și deficitul bugetar nou, a cărui dimensiune nu este cunoscută încă, în absența bugetului pe anul acesta. Anul trecut, spre exemplu, la mijlocul anului deficitul bugetar se situa la 15 miliarde de lei.

Eugen Teodorovici a ținut să arate, însă, că Ministerul de Finanțe își permite să refuze oferte pentru titluri de stat făcute de bănci la un preț "mai sus" decât este necesar.

"Doi la mână: nu putem să cumpărăm la un preț pe care cineva în piață încearcă să îl ducă mai sus decât este necesar sau decât ar trebui să fie. Și atunci decizia Ministerului de Finanțe este aceea de a nu se împrumuta și aceasta a fost decizia de ieri", a precizat Teodorovici.

Întrebat dacă oferta băncilor reprezintă o reacție la OUG 114, el a spus: "Nu știu, trebuie să avem o discuție și cu Asociația Română a Băncilor pentru a vedea. Eu am încercat să avem această discuție în trei actori: Banca Națională, Ministerul de Finanțe și Asociația Română a Băncilor. Nu s-a dat curs dintr-o parte și am spus că era corect să discutăm la aceeași masă. Totuși, Banca Centrală a solicitat o discuție în CNSM, în 4 februarie, înțeleg că este de interes acest subiect și atunci corect este să avem o discuție cu cărțile pe masă și cu toți actorii implicați".

Acest lucru vine după ce nici luni Ministerul Finanțelor nu a reușit să se împrumute de pe piața internă, pentru a șaptea oară în ianuarie, fiind nevoit să anuleze o licitație de titluri de stat prin care intenționa să împrumute de la bănci și investitori 400 de milioane de lei. Statul a renunțat după ce a primit de la bănci și investitori oferte doar pentru o treime din această sumă.

Reticența băncilor de a finanța statul vine în contextul în care Guvernul nu a prezentataprobat încă bugetul pentru acest an, dar și-a ostilizat băncile locale prin introducerea unei taxe suplimentare pe active, inclusiv pe titluri de stat, iar investitorii străini par să fi devenit mai precauți în privința activelor românești. În plus, în condițiile în care taxa pe activele financiare se va aplica și plasamentelor în titluri de stat (în lipsa unor modificări la OUG care să introducă exluderi speciale), băncile au motive să introducă în prețul cerut Finanțelor și costul taxei pe care același minister o va percepe pentru propriile împrumuturi.

Prezentarea unei atitudini relaxate a ministrului Finanțelor față de eșecul de a împrumuta la costuri rezonabile cât și-a propus la ultimele licitații de titluri își găsește cu greu susținere în confortul dat de rezervele suficiente. Consumarea integrală a acestora pentru finanțarea statului, refuzând alte împrumuturi de la bănci timp de șase luni, ar lăsa statul și mai vulnerabil în fața investitorilor în viitor.

Buffer-ul de valută al Finanțelor este important pentru strategia de finanțare a datoriei țării, pentru că ajută statul să se împrumute la dobânzi mai mici. Băncile știu că statul are o rezervă mare de bani și, dacă cer dobânzi prea mari, Finanțelor vor renunța să se împrumute. Scăderea rezervei valutare slăbește semnificativ această poziție de forță de pe care poate negocia statul.

Potrivit strategiei de împrumut pe anul trecut, Finanțele au avut obiectivul de menținere a unei rezerve financiare în contul Trezoreriei Statului reprezentând echivalentul a circa 4 luni de necesar brut de finanțare. Programul indicativ de împrumut pentru 2018, publicat la începutul anului trecut, prevedea pentru 2018 un necesar brut de finanțare la nivel guvernamental de circa 74 miliarde de lei. La acest nivel, obiectivul de 4 luni a reprezentat 24,7 miliarde de lei (5,33 mld euro), nivel față de care buffer-ul a coborât considerabil, chiar și cu peste 8,7 miliarde de lei în anumite perioade, ajungând să mai acopere doar 2,6 luni de finanțare, pentru a-și reveni ulterior.

Guvernul a introdus, la finele anului trecut, printr-o ordonanță de urgență, mai multe taxe sectoriale, printre care și o taxă asupra activelor financiare ale băncilor, a cărei cotă variază în funcție de nivelul ratelor interbancare, adică de cel al ROBOR la 3 și 6 luni. Potrivit ultimelor date, taxa ar fi de 0,3% pe trimestru sau 1,2% pe an. La activele financiare ale băncilor din toamna anului trecut – credite, titluri de stat și altele – taxa înseamnă circa 4,5 miliarde de lei/an. Adică 60% din profitul estimat pe anul trecut, aflat la nivel record, mult peste media de 0,4% a randamentelor activelor din ultimii 10 ani.

Taxa bancară – numită în proiectul inițial drept „taxă pe lăcomie – a generat reacții dure din partea bancherilor, dar și din partea investitorilor. Acțiunile băncilor cotate la bursă au căzut cu o treime, cursul s-a depreciat cu peste 2%, iar împrumuturile statului au rămas în urmă. Ministrul de Finanțe Teodorovici a declarat chiar că n-are nevoie de banii băncilor, fiind suficient buffer-ul în valută ținut de stat pentru situații de criză.

Cât ar putea însemna taxa? Veniturile bugetului sunt estimate la 341,5 miliarde de lei, iar cheltuielile la 367,6 miliarde de lei, cu un deficit de 26,1 miliarde de lei. Astfel, taxa n-ar fi neglijabilă în veniturile bugetare proiectate. Raportat la deficitul prognozat, taxa reprezintă cam 17% pe calculele care se pot face pe datele cele mai recente oferite de BNR. Și deficitul este cel mai important indicator urmărit de Guvern în acest buget, fiind proiectat să încheie anul la 2,55% din PIB.

În aceste condiții în care Guvernul PSD/ALDE pare că și-a atras ostilitatea sistemului financiar neincluderea veniturilor din această taxă e greu de înțeles din mai multe motive.

Una dintre solicitările bancherilor a fost ca Guvernul să lămurească dacă taxa se aplică anual sau trimestrial. Între timp, cu ajutorul consultanților fiscali, băncile s-au lămurit că se aplică scenariul cel mai rău pentru ele, astfel că au avertizat public că acest bir nu poate fi susținut. Cea mai rea situație e pentru băncile cu pierderi sau cu profitabilitate redusă, pentru că taxa nu discriminează între cele care fac bani și cele care sunt pe roșu.

Poate că Guvernul nu vrea să se bazeze pe venituri incerte. Faptul că Executivul nu știe cât vor fi activele bancare și cota impozabilă ar putea însemna că n-a vrut să se bazeze pe venituri pe care le poate estima cu dificultate. Însă întregul buget reprezintă o estimare cu multe necunoscute, în acest an posibil cu mai multe decât în alți ani. Veniturile, spre exemplu, sunt estimate să crească cu 15,6%, în condițiile unei creșteri reale ridicate de 5,5% - pe care doar Guvernul o vede în momentul de față - și a unei inflații reduse.

Poate că ROBOR scade sub 2% și taxa nu se mai aplică. Taxa bancară intră în aplicare de la un nivel al ROBOR de 2%, față de un nivel curent de peste 3%. Scăderea ROBOR cu peste 1 punct procentual ar însemna o schimbare de anvergură a politicii monetare, în sensul trecerii spre o politică și mai inflaționistă.

Guvernul pare că se așteaptă la o situație stabilă sau chiar favorabilă în privința cheltuielilor proprii cu dobânzile. Astfel, dacă în 2107 a cheltuit 10,1 miliarde de lei cu plata dobânzilor la obligațiuni, în 2018 suma a sărit la 12,9 miliarde de lei și în 2019 estimările sunt doar într-o ușoară creștere la 13,5 miliarde de lei. În termeni de comparație cu produsul intern brut, de la 1,2% în 2017 și 1,4% în 2018, dobânzile ar urma să scadă la 1,3% din PIB, lucru ce se bate cap în cap cu situația curentă – unde se văd creșteri ale randamentelor, dar și cu așteptările analiștilor din bănci. Dovadă că e presiune pe creșterea dobânzilor este chiar faptul că statul nu reușește să se împrumute.

Să însemne neincluderea taxei în veniturile bugetare că taxa va fi anulată? Darius Vâlcov, consilier al premierului și unul dintre artizanii politicilor fiscal-bugetare, spune că Executivul nu va da înapoi cu taxarea băncilor, deci scenariul în care taxa va dispărea este puțin plauzibil. Dacă coaliția PSD/ALDE chiar nu va face nicio concesie, așa cum sugerează Teodorovici, atunci nici varianta aplicării taxei într-o cotă mai mică nu s-ar susține, deși ordonanța privind noul bir va trebui să treacă și prin Parlament, unde majoritatea și-a mai pierdut din soliditate.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
taxa active
buget 2019
dobanzi
finante
banci