Cifra exactă transmisă acum, de 7,65%, a fost anunțată de Profit.ro, informație confirmată ulterior de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a declarat că deficitul s-a situat la aproximativ 7,7% din PIB.
(Nivelul cash al deficitului, anunțat lunar de Ministerul Finanțelor, este diferit de cel ESA, standardul UE, anunțat de către Comisia Europeană prin intermediul Eurostat. În timp ce deficitul cash s-a situat la 8,67% în 2024, cel ESA a fost de 9,3%. Inclusiv pentru 2025 sunt așteptări ca deficitul ESA să fie mai ridicat față de nivelul cash de 7,65% anunțat acum de către Ministerul Finanțelor)
Nivelul deficitului a generat unele polemici între partidele politice privind sursele are au generat acest deficit mai redus, precum și asupra nivelului de 8,4% asumat la rectificarea din toamnă, văzut acum de unii membri ai coaliției de guvernare ca prea ridicat.
Explicația pentru deficitul mai mic cu 0,7 pp față de ținta de 8,4% din PIB
Din informațiile Profit.ro, din cele circa 0,7 puncte procentuale cu care Guvernul a închis 2025 sub ținta de 8,4% din PIB, 0,5 puncte procentuale, cea mai mare parte, provine din mutarea de cheltuieli de pe secțiunea de împrumut a PNRR pe cea de granturi, și numai circa 0,2 pp din veniturile generate de taxele mărite.
O explicație privind PNRR a fost inclusă de către Ministerul Finanțelor în execuția bugetară.
"Accelerarea absorbției PNRR reflectată la sfârșitul anului 2025, respectiv la un nivel de 22,9 miliarde lei față de 12,9 miliarde lei înregistrate în primele 11 luni, este determinată de modificarea structurii de finanțare a unor proiecte de investiții mature, finanțate inițial din componenta de împrumut, în contextul PNRR revizuit, ca urmare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 17 noiembrie 2025 de modificare a Deciziei de punere în aplicare din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare și reziliență al României", arată Ministerul Finanțelor.
Elemente importante ale execuției
- deficit de 7,65%, 146 miliarde lei, față de 8,67% din PIB în anul anterior
- venituri +15,3%
- Impozitul pe profit +14%
- Impozitul pe salarii si venit +20% - inclusiv ca urmare a eliminării facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator
- Încasările nete din TVA au însumat 133,9 miliarde lei, +10,7% (an/an). Se remarcă acelerarea dinamicii încasărilor brute din TVA începând din luna august, pe fondul modificărilor cotelor de TVA, potrivit Ministerului Finanțelor.
- Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au crescut cu 79,1% (an/an), de la 42,4 miliarde lei în anul 2024 la 75,9 miliarde lei în anul 2025.
- cheltuieli
- Cheltuielile de personal +1,9%
- Cheltuielile cu bunuri și servicii +7,8%
Cheltuielile cu dobânzile +39% - Cheltuielile cu asistența socială +12%
- Cheltuielile cu subvențiile -27%
- Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cheltuielile aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, +15,7%
"Rezultatele execuției bugetare pe anul 2025 marchează o închidere de an caracterizată prin investiții masive finanțate din fonduri nerambursabile, dublate de disciplină fiscală. Am reușit să reducem deficitul cash cu un punct procentual, asigurând în același timp sume record pentru investiții și am onorat angajamentele salariale în sectoare critice precum Educația și Sănătatea. Am reușit, totodată, inversarea structurii finanțării investițiilor, prin creșterea ponderii celor finanțate din fonduri europene, în raport cu cele din fonduri naționale. Această performanță este rezultatul direct al măsurilor administrative ferme luate în a doua parte a anului și al renegocierii PNRR, prin care am mutat o serie de proiecte din componeta de împrumut în cea de grant. Fără acest efort de echipă și fără un control riguros al cheltuielilor în ultimele luni din an, am fi riscat neîndeplinirea țintei inițiale de deficit cash de 8,4%, asumată cu Comisia Europeană, punând în pericol stabilitatea economică a țării. Într-un context fiscal-bugetar complicat, marcat de presiuni semnificative generate de creșterea cheltuielilor cu dobânzile, ca urmare a deficitelor ridicate din anii anteriori, am reușit să consolidăm veniturile bugetare și să reducem cheltuielile de funcționare ale statului. Această abordare responsabilă ne-a permis să facem loc unui nivel mai ridicat de investiții, esențiale pentru susținerea creșterii economice și pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a României," a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Veniturile bugetului
Veniturile bugetului general au însumat 662,7 miliarde lei în anul 2025, în creștere cu 15,3% față de anul 2024. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 2,05 puncte procentuale, evoluție susținută atât de veniturile curente, cât și de un nivel istoric al fondurilor europene. Nivelul veniturilor din 2024 a fost influențat de încasări excepționale din amnistia fiscală (6,3 miliarde lei) și, excluzând acest factor temporar, contribuția veniturilor curente la creșterea ponderii în PIB este de aproximativ 0,8 pp.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 58,82 miliarde lei, înregistrând o creștere de 19,9% față de 2024. Această evoluție a fost determinată de avansul încasărilor din impozitul pe dividende și de creșterea impozitului pe salarii, influențată direct de eliminarea facilităților fiscale acordate anterior anumitor sectoare economice.
Contribuțiile de asigurări au însumat 208,03 miliarde lei, consemnând o creștere de 9,8% (an/an). Evoluția reflectă eliminarea excepțiilor de la plata CASS pentru anumite categorii și o mai bună conformare la plată.
Încasările nete din TVA au însumat 133,9 miliarde lei, marcând o creștere de 10,7% (an/an). Se remarcă o accelerare a dinamicii încasărilor în a doua parte a anului, pe fondul digitalizării (e-Factura) și al modificărilor cotelor de TVA, măsuri care au început să producă efecte majore în semestrul al II-lea.
Încasările din impozitul pe profit au fost de 41,01 miliarde lei (+14%), în timp ce veniturile din accize au totalizat 48,32 miliarde lei (+4,3%), susținute de consumul intern și actualizarea calendarului de accizare.
Sumele primite de la Uniunea Europeană au atins un nivel istoric de 75,9 miliarde lei, rezultatul renegocierii PNRR, prin care proiecte majore au fost mutate din componenta de împrumut în cea de grant (fonduri nerambursabile).
Cheltuielile bugetului
Cheltuielile au fost în sumă de 808,73 mld lei. Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, se observă o gestionare prudentă a costurilor rigide, concomitent cu o accelerare a cheltuielilor pentru dezvoltare.
Cheltuielile de personal au însumat 167,72 miliarde lei, înregistrând o scădere de 0,6 puncte procentuale (de la 9,36% din PIB în 2024 la 8,78% din PIB în 2025), evidențiind o gestionare eficientă a aparatului bugetar în raport cu creșterea economică.
Cheltuielile cu dobânzile au însumat 50,5 miliarde lei (2,64% din PIB). Creșterea față de anul precedent a fost absorbită sustenabil prin veniturile suplimentare colectate, fiind necesară pentru a asigura finanțarea celui mai mare portofoliu de investiții publice din istoria României.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și programele de dezvoltare, au atins cifra record de 138,2 miliarde lei, în creștere cu 15,7% față de 2024. Valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR au fost de 78,55 miliarde lei, reprezentând 56,6% din totalul cheltuielilor pentru investiții. Diferențele sunt reprezentate de cheltuieli de capital pentru înzestrarea armatei și aferente programelor naționale (ex. Anghel Saligny, PNDL 1 și 2, risc seismic, programele Companiei Naționale de Investiții) și investițiilor realizate la nivel local.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri europene au fost de 90,27 miliarde lei, care cuprind pe lângă investițiile din fonduri externe nerambursabile din coeziune, PNRR și subvențiile de la UE aferente sprijinirii sectorului agricol.
Reducerea deficitului bugetar cu un punct procentual în anul 2025 a fost direct determinată de măsurile administrative suplimentare de monitorizare a cheltuielilor și de stimulare a conformării fiscale, implementate cu precădere în a doua jumătate a anului. Aceste intervenții, luate ulterior pachetului legislativ fiscal-bugetar, au vizat eficientizarea utilizării resurselor la nivelul tuturor ordonatorilor de credite și o disciplină financiară riguroasă prin plafonarea cheltuielilor neesențiale.
