Autori

Compania de stat Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, estimează că profitul său brut va scădea cu aproape 15% anul acesta, de la peste 3 miliarde lei în 2022 la 2,58 miliarde lei în 2023, din cauza reducerii producției, coroborată cu reglementarea prețului de vânzare.

Conducerea companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a aprobat demararea de proiecte noi de investiții în retehnologizări de hidrocentrale în valoare de peste 943 milioane lei fără TVA, respectiv de 1,12 miliarde lei cu tot cu taxă, potrivit unui document al companiei.

Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare Cernavodă, estimează că va cheltui o treime din veniturile totale programate a fi încasate anul acesta doar pe suprataxa impusă anul trecut de Guvern producătorilor de energie electrică, constând în contribuția la așa-numitul și misteriosul ″Fond de Tranziție Energetică″, din care statul plătește furnizorilor de electricitate și gaze compensații pentru acoperirea costurilor cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali, adică diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate.

Cei mai mari 4 acționari ai Romelectro, una dintre cele mai importante și mai vechi companii românești specializate în lucrări de construcții pentru obiective energetice, aflată în insolvență, dar totodată în vizorul unui investitor din Emiratele Arabe Unite, și-au scos oficial la vânzare deținerile, relevă date analizate de Profit.ro.

Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, care asigură cam 20% din consumul de energie electrică al țării, livrează în 2023 puțin peste un sfert din producția sa în baza noului mecanism de achiziție și redistribuire centralizată de electricitate la preț reglementat de 450 lei/MWh impus anul trecut de Guvern prin ordonanță de urgență, restul fiind deja contractat anterior intrării în vigoare a OUG, pe 11 noiembrie 2022.

OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din România, controlat de grupul austriac omonim, a anunțat joi că se așteaptă să nu datoreze noua ″contribuție de solidaritate″ de 60% impusă de Guvern prin ordonanță de urgență la finalul anului trecut, în aplicarea unui Regulament UE adoptat în toamna lui 2022, întrucât mai puțin de 75% din cifra sa de afaceri anuală provine din activitățile vizate de noua suprataxă, respectiv extracția țițeiului și a gazelor naturale, precum și fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului și a celor de cocserie.

Primăria Reșița vrea să construiască cu fonduri UE un parc fotovoltaic cu putere instalată de peste 20 MW, pe o pășune de aproape 30 de hectare din extravilanul municipiului, precum și o stație de transformare prin care centrala solară să fie conectată la sistemul energetic național (SEN).

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunțat pe 22 decembrie 2022 că, până la acel moment, verificase și trimisese spre decontare cereri de plată de peste 7,7 miliarde lei din partea furnizorilor, reprezentând compensații pentru plafonarea prețurilor.

Centralele nucleare compuse din mini-reactoare modulare, precum cea pe care vor să o construiască Nuclearelectrica și Nova Power&Gas pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, cu tehnologie americană NuScale, ar putea fi exceptate de la cerințele legale românești în vigoare privind efectivul minim de personal de operare.

Acordarea primei tranșe a ajutorului în valoare totală de 1.400 de lei pe care românii considerați a fi ″vulnerabili″ îl vor primi anul acesta de la stat pentru plata facturilor la energie din fonduri UE, pe lângă plafonarea prețurilor de care beneficiază toți consumatorii casnici, ar putea întârzia, din cauza blocajelor birocratice.