Autori

O subsidiară a unui dezvoltator imobiliar major din România a încheiat contract de furnizare de energie electrică cu un jucător din piața de profil cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2023, durata contractului fiind de 10 ani, o raritate în condițiile de piață din ultimul an și jumătate, marcat de scumpiri masive, volatilitate și dificultăți foarte mari în contractarea de electricitate pe termen mediu și lung.

Pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se află în prezent 3 procese în care reclamanții solicită anularea contribuției de solidaritate de minimum 33% din ″profiturile excesive″ pe 2022 ale companiilor cu cifră de afaceri de cel puțin 75% din extracție de țiței și gaze și fabricare de produse petroliere rafinate, impusă printr-un Regulament UE din octombrie 2022, a cărui aplicare în România printr-o ordonanță de urgență adoptată la finalul anului trecut a generat scandalul ″suprataxei OMV Petrom″.

Primăriile ar putea fi obligate să taie subvențiile pe care la acordă din bugetele locale pentru acoperirea pierderilor operatorilor sistemelor centralizate de încălzire pentru populație dacă acestea nu își îndeplinesc ″obiectivele referitoare la indicatorii de performanță privind calitatea și cantitatea serviciului″.

Noua unitate de producție de energie electrică pe care cumpărătorul activelor fostei termocentrale Mintia, Mass Global Energy Rom a antreprenorului iordanian Ahmad Ismail Saleh, s-a angajat să o construiască pe amplasament până la finalul anului 2026 va avea nevoie de începerea extracției la cel mai mare zăcământ offshore de gaze naturale din Marea Neagră românească, Neptun Deep.

Legislația a fost modificată astfel încât Guvernul să poată înființa prin hotărâre companii de stat, atât în țară, cât și în străinătate, la inițiativa oricăruia dintre ministerele în ale căror domenii de specialitate se încadrează obiectul principal de activitate al societăților comerciale a căror înființare se dorește.

Ministerul Energiei, care deține în numele statului român 20,7% din capitalul OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței, gaze și carburanți din România, companie controlată de grupul austriac OMV, și-a bugetat pentru anul acesta încasări din vânzarea de acțiuni la societate, relevă date analizate de Profit.ro.

Strategia de privatizare a unei cote de 26,7% din participația totală de 44,7% la Rompetrol a Ministerului Energiei, aflată în vigoare, datează din 2015 și prevede vânzarea la licitație a acțiunilor, la un preț de cel puțin de 200 milioane dolari. Instituția și-a bugetat venituri din cedarea acestei dețineri și în anii 2016, 2017, 2018, 2019 și 2022, fără însă ca vânzarea să aibă loc.

Supraimpozitarea, decisă prin legislație primară, a fost stabilită inițial la o cotă de 80% din veniturile suplimentare rezultate din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare a energiei și pragul de 450 lei/MW, procentul fiind majorat ulterior mai întâi la 98% și în final la 100%.

Profitul net al companiei de stat Oil Terminal, operatorul facilităților de încărcare-descărcare și depozitare de țiței și produse petroliere din portul Constanța, s-a dublat anul trecut, la 11,6 milioane lei, potrivit rezultatelor financiare preliminare pe 2022 ale societății.

Compania Municipală Termoenergetica București (CMTEB) SA, operatorul sistemului centralizat de încălzire din capitală, a pus în funcțiune cele cinci capacități modulare de producere a energiei termice de pe amplasamentul fostei CET Titan, după ce, în ultima săptămână, au fost efectuate probele tehnologice.