Propunerea legislativă a unui cetățean grec privind anularea datoriilor țărilor considerate ca fiind în stare de necesitate a fost respinsă și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care a decis că nu poate lua în discuție o astfel de cerere. Anterior, Comisia Europeană și Tribunalul Uniunii Europene au respins la rândul lor inițiativa.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Argumentul CJUE a fost că obiectul unei asemenea inițiative nu își găsește niciun temei în tratatele Uniunii Europene.
Alexios Anagnostakis, cetățean grec, se află la originea propunerii de inițiativă cetățenească europeană „Un milion de semnături pentru o Europă a solidarității”, care a fost transmisă Comisiei la 13 iulie 2012. Obiectul acestei inițiative este de a consacra în legislația Uniunii „principiul stării de necesitate, potrivit căruia, atunci când existența financiară și politică a unui stat este amenințată ca urmare a rambursării unei datorii odioase, refuzul plății acestei datorii este necesar și justificat”.
În septembrie 2012, Comisia a refuzat înregistrarea propunerii cetățeanului grec pentru motivul că nu intra în sfera sa de competență. Alexios Anagnostakis a sesizat atunci Tribunalul Uniunii Europene în vederea anulării deciziei Comisiei, dar, în 2015, Tribunalul a respins acțiunea, considerând că, potrivit tratatelor, Comisia nu poate propune Consiliului UE ca datoria publică a țărilor aflate în stare de necesitate ar trebui să poată fi ștearsă.
În aceste condiții, Alexios Anagnostakis a declarat recurs în fața Curții de Justiție pentru a obține anularea hotărârii Tribunalului. Printr-o hotărâre pronunțată marți, Curtea a respins însă recursul cetățeanului elen.
Curtea arată că articolul 122, alineatul (1) al Tratatului pentru Funcționarea UE (TFUE), potrivit căruia Consiliul poate, în spiritul solidarității dintre statele membre, să adopte măsuri corespunzătoare situației economice, nu vizează măsuri care au în esență obiectivul de a atenua gravitatea dificultăților de finanțare a unui stat membru. Astfel, această dispoziție nu poate să constituie un temei pentru adoptarea unei măsuri sau a unui principiu care să abiliteze un stat membru să decidă în mod unilateral să nu ramburseze întreaga sa datorie sau o parte a acesteia.
Potrivit datelor Eurostat, Grecia avea, la finele anului 2015, o datorie publică de 311,5 miliarde euro, echivalent cu 176,9% din produsul intern brut (PIB), în scădere de la nivelul maxim atins în 2014, de 180,1% din PIB. Parlamentul elen a aprobat la finel anului trecut bugetul pentru 2017, care prevede, printre altele, reducerea datoriei țării cu aproximativ patru puncte procentuale, până la echivalentul a 176,5% din produsul intern brut (PIB), venituri din privatizări de 2 miliarde de euro, dar și un val de majorări de taxe și alte măsuri de austeritate impuse de creditorii externi.
