Legal

JGV și Asociații, societatea de avocatură specializată în recuperarea de daune ca urmare a accidentelor rutiere, denunță discriminarea acordării daunelor morale și materiale pe criterii de vârstă. Avocații specializați în recuperarea de daune invocă o decizie CEDO pronunțată anul trecut în cazul Deaconu împotriva României. Este vorba despre decizia instanțelor de a acorda despăgubiri morale în cuantum diferit reclamanților ce au același grad de rudenie cu victima, singurul criteriu de departajare invocat de instanțele din țară fiind vârsta. Această practică a fost considerată discriminatorie și a fost respinsă categoric de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Hotărârea a fost pronunțată în ianuarie anul trecut și publicată în Monitorul Oficial al României în octombrie 2019.

Retrogradarea României în junk ar fi creat dificultăți probabil insurmontabile în a finanța deficitul uriaș. În plus, retrogradarea României ar fi însemnat retrogradarea tuturor companiilor din România, ceea ce ar fi făcut aproape imposibilă finanțarea unor investiții ale companiilor românești, dar și atragerea de noi investiții.

Deși este un subiect delicat și la care, cu siguranță nu ne face plăcere să ne gândim, contextul economic actual, respectiv criza generată de epidemia de COVID – 19, ne obligă să aducem în discuție acest subiect.

La începutul anului 2020, Grupul de cooperare NIS1 a publicat un set de măsuri pentru siguranța cibernetică în contextul implementării sistemului 5G (denumit 5G Network EU Toolbox Risk Mitiganting Meaasures), propunând-se luarea unor măsuri tehnice și strategice de către statele membre ale Uniunii Europene.

Săptămâna trecută Parlamentul a adoptat un proiect de lege privind vânzările terenurilor agricole în România (PL-x 336/2020), completând și amendând Legea nr. 17/2014 și Legea nr. 268/2011. Legea adoptată, ce urmează a fi trimisă spre promulgare, aduce o serie de modificari la conditiile actuale de vanzare si cumparare a terenurilor agricole situate in extravilan.

Țuca Zbârcea & Asociații este gazda seriei de podcasturi „Dreptul în vremea coronei”, un ansamblu de dialoguri asupra unor teme de drept și fiscale generate de criza epidemiei de coronavirus în lume.

Pandemia COVID-19 a generat la nivel mondial un val de măsuri fără precedent, determinate de încercarea statelor de a ține sub control răspândirea virusului. În activitatea companiilor, aceste demersuri s-au resimțit major atât din perspectiva veniturilor, cât și din cea a felului de derulare a relațiilor de muncă.

Fără a fi o noutate, în mod clar corectarea măsurilor dăunătoare adoptate la sfârșitul anului 2018 este absolut necesară pentru existența și dezvoltarea unei industrii petroliere offshore românești. Și aici nu mă refer numai la impozitarea suplimentară, limitarea deductibilităților și la obligația de tranzacționare pe piața centralizată, introduse prin Legea Offshore, dar și la acele prevederi ale OUG 114/2018 care afectează în mod negativ activitățile de dezvoltare și producție.

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat recent că de la începutul acestui an, au fost emise de 353 mandate de supraveghere (în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României).