Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), CEC Bank, Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), Institutului de Studii Financiare (ISF), Garanti BBVA, XTB, Salt Bank
"Din execuție vedem păstrarea acestui trend de reducere a deficitului față de nivelul de anul trecut. Deci 4 luni anul acesta față de 4 luni anul trecut e mai puțin", a spus directorul adjunct al Trezoreriei.
Aceasta nu a furnizat detalii despre nivelul deficitului, datele fiind programate să fie anunțate oficial abia spre finalul acestei luni.
"Datele la 4 luni încă nu sunt disponibile, însă aveți dreptate, este un factor extrem de important ce se întâmplă pe plan macroeconomic, dar și fiscal-bugetar. Un factor pozitiv l-a constituit întotdeauna mersul execuției bugetare, pentru că este un element și un indicator la care se uită foarte mult investitorii. În primul trimestru, clar, am văzut că deficitul a consemnat un nivel mult redus față de perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, practic, a fost un deficit mai mic cu aproximativ 20 de miliarde de lei", a declarat Popescu.
Trezoreria a decuplat, însă, întotdeauna finanțarea de evoluția deficitului, scopul fiind de a asigura o finanțare în avans
"Avem acest obiectiv de a ne finanța în avans, de a ne prefinanța, ca să avem spații de a ne asigura o flexibilitate pe parcursul unor perioade mai puțin pozitive. Și, totodată, un alt factor pozitiv pentru investitorii cred că îl reprezintă și acest angajament al României de a rămâne pe parcursul pe care s-a angajat, de a accesa sursele de finanțare puse la dispoziție prin diverse alte instrumente, PNR, SAFE, instituții financiare internaționale și așa mai departe", arată reprezentantul Trezoreriei.
Costurile de împrumut scad zilele acestea, ajutate de perspectivele unei soluționări a războiului SUA-Iran
În primele luni ale anului, Ministerul Finanțelor a pornit cu o strategie de a împinge anul acesta în jos dobânzile, dar traiectoria a fost afectată inițial de efectele războiului SUA-Iran și ulterior de criza politică internă.
"Am avut o evoluție foarte bună în primele două luni ale anului, în care costurile de împrumut au registrat scăderi importante. Însă toate aceste evoluții au fost afectate clar de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu și s-au consemnat creștere abrupte, în același timp reducere de apetit pentru cumpărare, iar la aceste evoluții s-a adăugat și criza politică interna, care întotdeauna reprezintă un factor de accentuare, ca să spunem așa, a instabilității și a ceea ce se întâmplă vis-a-vis de evoluția titlurilor de stat. Vedem că evoluția din ultimele zile, de exemplu, dacă ne uităm în acest moment, evoluția pieței titlurilor de stat arată o curbă aplatizată, ușor în sus, cu interes care se revitalizează pe cumpărare și randamente mai mici față de data depunerii moțiunii și adoptorii moțiunii. În special pe termene mai lungi vedem această evoluție pozitivă, astfel încât pare că o parte din riscul politic a fost bine absorbită în ultima perioadă și că nivelul randamentelor actuale reflectă că investitorii și-au evaluat riscurile pe o perioadă ceva mai extinsă, deci, probabil, am avut o creștere accentuată anterior acestui episod. Dar, din perspectiva noastră, este clar că politica de finanțare în avans și de prefinanțare pe care am realizat-o încă de la începutul anului acestui an, dar și la finalul anului trecut, (ne-a ajutat, n.r.) să obținem o consolidare foarte bună a rezervei Trezoreriei și asta ne-a permis, practic, să ajungem acum la peste o treime din planul de finanțare să fie acoperit", a spus Popescu.
Trezoreria a redus oferta în perioadele de volatilitate, în care dobânzile cerute de investitori au crescut semnificativ.
În anul 2026 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 278,5 miliarde lei, fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de cca. 6,2% din PIB (aproximativ 127,8 miliarde lei), precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2026, în sumă de cca 150,7 miliarde lei.
Volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor este estimat la 265 miliarde lei, un nivel similar anului 2025, luând în considerare o reducere a rezervei în valută la dispoziția Trezoreriei de circa 2 miliarde euro, precum si volumul estimat al tragerilor din imprumuturile contractate de catre UAT-uri in valoare de aproximativ 3 miliarde lei. Se estimează că deficitul bugetar (finanțare netă) va fi finanțat în proporție de cca 25% din surse interne și 75% din surse externe.
