România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința adopției inteligenței artificiale în rândul companiilor, undeva la 2-3% față de 8-9% cât este media europeană, susține acesta.
Evenimentul a fost transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News
EDih Valahia European Digital Innovation Hub este acreditată să facă evaluări ale maturității digitale în rândul companiilor și a făcut recent un astfel de audit digital în rândul a 199 de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri). Analiza a evaluat mai multe aspecte, precum gradul de maturitate strategică în privința transformării digitale, guvernanța datelor, evoluția spre tranziția verde și digitală, factorul uman și procesele de automatizare.
„Am constatat că inteligența artificială este cea mai puțin utilizată și adoptată de către toate întreprinderile, vorbesc de eșantionul de IMM-uri. Deci, la nivelul de întreprinderi mici și mijlocii, adopția inteligenței artificiale este ultima din prioritățile unui antreprenor”, spune Costin Lianu, Coordonator EDih Valahia European Digital Innovation Hub.
Șansele de adopție mai mari ale Inteligenței Artificiale (IA) sunt în rândul firmelor din domeniul tehnologiei și informției (IT&C), unde managerii sunt înconjurați de experți în domeniu, care au competențe digitale.
Cei mai mulți antreprenori folosesc instrumentele de AI în zona operațională.
E o corelare slabă între AI și guvernanța datelor. E o neîncredere
„Ceea ce ne-a surprins de asemenea este că partea de educație privind inteligența artificială nu ține pasul cu tendințele europene, în sensul că se pune accent foarte mult în pregătirea, în educația forței de muncă și a managerilor pe capacitatea de a înțelege algoritmii și de a gestiona algoritmii, dar partea cea mai importantă a adopției este să privești din punct de vedere comercial această adopție, adică să vezi care sunt rezultatele comerciale în afaceri ale unei adopții, care pot fi de reducere a costurilor interne”, susține acesta.
„Ceea ce este foarte interesant de observat”, adaugă Costin Lianu, „este corelarea slabă între inteligența artificială și guvernanța datelor, pentru că foarte mulți vor să facă adopție a inteligenței artificiale și să dezvolte algoritmi, dar sunt algoritmi de casă care nu au un acvariu de date, ca un pește care stă pe uscat. N-ai ce face cu el. Dacă nu ai date, nu poți să-l folosești”, afirmă acesta.
Datele analizei arată că firmele românești stau mai bine la guvernanța datelor decât la adopția Inteligenței Artificiale, dar că folosirea unor sisteme de tip ERP sau CRM care nu fac legătura cu AI-ul reprezintă un minus.
„Degeaba guvernezi niște date care sunt, cum să spun, mult mai pasive față de ceea ce poate să-ți ofere inteligența artificială”, susține el.
Acest lucru are legătură și cu modul în care îți protejezi datele.
„Mulți nu au încredere în adopția inteligenței artificiale, pentru că nu au încredere în a da datele, în special la fermieri, de exemplu, dar și la alte domenii de afaceri, de a da datele unui spațiu de date pe care nu poți să-l controlezi sau unde să-ți protejezi datele. E o neîncredere. Nu știi cine le accesează”, spune acesta.
De aceea, EDih Valahia European Digital Innovation Hub încearcă acum să dezvolte piața sandbox-urilor, servicii de software în care firmele să aibă mai mult control asupra datelor.
„Software as a service se numește acest tip nou de abordare, în care ai guvernanța datelor pe niște sisteme de guvernanță a datelor în care sunt algoritmii tăi. Îi antrenezi tu și numai tu decizi ceea ce primești din exterior, din OpenAI și ce nu dai în exterior, astfel încât să-ți asiguri că ai această protecție a datelor critice. Datele critice pot fi și în domeniul sănătății și în domeniu agriculturii, și în domeniu energiei, oriunde există”, declară Costin Lianu, Coordonator EDih Valahia European Digital Innovation Hub în regiunea București-Ilfov și Sud-Muntenia.
Inteligența Artificială poate fi folosită pentru inovare, în contextul în care acum au apărut „fabrici” de date care sunt mari consumatoare de energie.
Antreprenorii ar trebui să știe clar cum se pot folosi de astfel de centre de date, în care oferă, dar și primesc date.
„Vă dau un exemplu din agricultură, că s-a lansat acum proiectul de spațiu european de date în agricultură, care va fi extraordinar de important pentru cei care sunt în domeniu. Gândiți-vă ce ar însemna, ce înseamnă pentru un fermier să nu mai cheltuiască atât de mulți bani pentru a se înregistra la APIA dacă este producător în organic. Și el atunci are tot felul de scheme, de raportări pe care le poate face foarte ușor spațiu european de date, care este un spațiu foarte profund. Numai că trebuie să-l folosească și să aibă încredere în el. Ceea ce vrem noi să insuflăm e această încredere”, afirmă acesta.
Pe de altă parte, acesta atenționează că firmele trebuie să fie atente și la respectarea drepturilor de proprietate intelectuală atunci când vor să dezvolte produse noi și folosesc algoritmii AI pe surse open.


















