Anul 2016 - vremea schimbărilor în turismul românesc?

scris 10 feb 2016

O vorbă veche din administrație spune că nebunia în business apare atunci când nu faci nicio schimbare în modul de conducere a afacerii, dar aștepți rezultate diferite. Cam asta se întâmplă și cu turismul românesc de 26 de ani încoace: așteptăm în fiecare an să obținem, în sfârșit, rezultate cu care să contăm în turismul mondial, dar nu facem nicio schimbare în modul nostru de a acționa.

Trăim prea mult în nostalgia anilor '70-'80, ani de succes pentru turismul din România, dar ani pe care nu mai avem cum să îi atingem, deoarece tot contextul este diferit. Lumea s-a schimbat, au dispărut granițe, transportul cu avionul a devenit mult mai ieftin și, evident, mai popular, schimbările demografice, sociale, culturale - toate au revoluționat modul în care trăim și, implicit, și modul în care facem turism. Cât despre revoluția tehnologică și impactul asupra turismului, nu cred că e cazul să mai povestim, pentru că ne-ar acoperi tot spațiul editorial pe câteva săptămâni.

Dar ce face România în acest context al schimbărilor? Suntem, oare, pregătiți să luăm taurul de coarne măcar acum, în ceasul al 12-lea, și să aducem o schimbare majoră a modului în care se face turism în România? Greu de răspuns, dar cred că o scurtă radiografie a momentului actual pe care-l parcurge sectorul turism ar putea ajuta la formarea unei păreri.

Anul 2016 a debutat în forță pentru turismul românesc, în ciuda unor opinii permanent negativiste, care încă își fac vocea auzită în peisajul mioritic. Luna ianuarie a adus inaugurarea celui mai mare centru balnear din Europa, în urma unei investiții directe de circa 50 de milioane de euro, au apărut datele statistice pentru anul 2015, care confirmă că România a avut cea mai mare creștere a numărului de înnoptări la nivel european (peste 15%), festivalul UNTOLD din Cluj a fost premiat cu titlul de "Major festival in Europe", Transilvania a fost desemnată ca destinația anului de Lonely Planet, liniile aeriene lansează noi rute în țară sau străinătate, iar Hilton anunță că se pregătește un hotel de circa 200 camere în Centrul Vechi din Bucuresti. Inclusiv mult dezbătuta deplasare la Moscova a două delegații românești arată o preocupare (chiar dacă prea puțin armonizată și coerentă) a turismului românesc de a profita de anumite oportunități de piață, lucru care, în opinia mea, reprezintă o noutate.

Cu toate aceste realizări punctuale, enumerate mai sus, turismul românesc are încă niște caracteristici care ne țin departe de elita europeană din domeniu. De aceea spun că ar fi nevoie de o schimbare radicală, de o nouă paradigmă care să guverneze acest domeniu de bază al economiei mondiale, dar încă prea puțin important pentru economia națională.
Deci, care ar fi punctele unde este nevoie stringentă de schimbare?

1. PRIORITIZAREA TURISMULUI ca sector strategic al economiei naționale. La nivel mondial, turismul a devenit cel mai important angajator după stat, 9% din joburi fiind în această industrie. În România ne situăm undeva la 2,5%. Dacă am acorda atenția cuvenită acestui sector, și aici mă refer la un buget pe masură, la un cadru legislativ adecvat și la o listă de investiții publice (care să atragă după sine și investiții private), pentru turism, cred ca în următorii cinci ani contribuția turismului în PIB s-ar putea dubla.
2. PROMOVAREA ROMÂNIEI - este clar că imaginea României în lume este mult sub așteptari, și atunci trebuie să găsim o modalitate nouă prin care să ne promovăm. Poate că un parteneriat public privat, un PPP de tipul celor practicate și în alte țări din Europa, să fie soluția. Astăzi, fără online nu exiști, iar noi încă trăim paradoxul de a nu avea un site performant pentru turismul românesc.
3. SCHIMBAREA CENTRULUI DE GREUTATE atunci când se iau deciziile privind managementul destinației turistice. Dacă până acum, marea majoritate a deciziilor privind turismul românesc se luau la nivel central, cred că a sosit momentul ca în mare parte ele să fie transferate spre local, unde atât autoritățile locale, cât și industria din zonă, cunosc mai bine și sunt direct interesate într-o gestiune eficientă. Exemplul unor destinații din România care și-au luat (cu succes) soarta în mâini este sugestiv - Sibiul, începand cu 2007, Alba-Iulia, Mamaia, Oradea sau Cluj-Napoca. Exista și contraexemple, cum ar fi Bucureștiul sau Brașovul, care în ciuda potențialului imens, încă nu își găsesc calea în gestionarea turismului în zonă.
4. O NOUĂ ABORDARE A INDUSTRIEI - există nevoia ca și la nivel de industrie să apară schimbări. Trebuie încurajate inițiațivele de asociere pe bresle, pentru ca vocea industriei să fie coerentă, puternică și eficientă. Semnalele sunt bune, au apărut entitați noi și de calitate, cum ar fi HORA, Asociația de Incoming ori Asociația Ghizilor, iar în rândul celor vechi există un curent de repoziționare. În plus, și Coaliția pentru Dezvoltarea României acordă atenție mare sectorului turism, existând un Task Force dedicat acestui domeniu.
5. NEVOIA DE OAMENI NOI  - trebuie să implicăm în partea consultativă și chiar decizională oameni noi, tineri și instruiți, singurii care pot aduce schimbarea necesară. Ei sunt la curent cu ultimele noutați din tehnologie, călătoresc mult, au ambiție și sunt pregătiți să își asume riscuri pentru a reuși. Avem exemple de tineri care s-au lansat deja în turism atât în țară, cât și în străinătate, rămâne doar să îi atragem în susținerea acestei cauze a turismului românesc.
6. EDUCAȚIA în turism. Cred că anul 2016 ar trebui să schimbe modul în care România își pregătește forța de muncă pentru turism. E nevoie de școli vocaționale (în sistem dual, de exemplu) și este nevoie de un învățământ superior, orientat spre nevoile reale din piață.

Sigur că schimbarea în sine este un proces de durată și că nu putem aștepta ca anul 2016 să aducă imediat corecții majore în punctele de mai sus sau în altele pe care, cu siguranță, le-am mai putea adăuga în listă. Dar orice drum începe cu primul pas, spune un vechi proverb chinezesc, așa că haideți să facem din anul 2016 un an al începerii acestui proces de schimbare.
Totul depinde de deschiderea și atitudinea noastră, așa că  …………..
PE LOCURI , FIȚI GATA, START !!!!

Călin Ile, directorul hotelului Ibis Gara de Nord, este de la finalul anului trecut președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), iar în paralel ocupă și funcția de vicepreședinte al asociației pentru promovarea turistică a Bucureștiului.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
calin ile
opinie
turism
romania