CEOs, populism and kindness. Despre directori, populism și bunătate

scris 14 apr 2020

Notă de start: acest text este bilingv căci prosperitatea României e legată, mai mult ca oricând acum, în criză, de idei și implicare investițională atât locală, cât și străină. 

Starter Disclaimer: this text is bilingual since Romania's prosperity is linked, more than ever now, in a crisis, by ideas and investor involvement both on the local and foreign side. 

Last week, Finance Minister Citu announced that, due to the Covid-19 pandemic, the budget has lost 20 billion lei in estimated revenue, while the spending has increased by 12 billion. The signals coming from the economy and reported by the media point towards the risk of up to 2 million people becoming unemployed. On top of this, the opposition is no longer willing to endorse the governmental decisions and will, most likely, seek to block any austerity measures targeting the public sector employees and the pensioners. Unless the president and the government are able to put forward a realistic and balanced plan for how the country should navigate this very complicated economic period, a full-on blame game will become the norm, and the traditional scapegoats will be asked to foot the bill for the recession. Yes, we need solidarity in times of crisis, but there is a thin line between asking the better off to pay more and making economic populism the governing principle in Romania.

Criza economică e generată de corupția politică CITEȘTE ȘI Criza economică e generată de corupția politică

Here is an inventory of those most likely to be targeted by this wave and how a populist attack against them could look like. CEOs, remember, as a starting note from a political risk advisor, best is to respond to rising populism by kindness. 

Multinational companies. Every move of every multinational company will receive ten times more scrutiny (obviously, there will be exceptions such as Dacia and Ford). Layoffs and profit repatriation will be particularly of interest to the media and those whose goal is to convey the message that "the foreigners cannot be trusted". We have not seen a well-organized commercial boycotting campaign, but political entrepreneurs can easily switch from "buy Romanian" to "avoid everything foreign". I am not suggesting that such behaviors will be generalized, but these new cleavages have the potential to increase even further the radicalization and polarization within the Romanian society.

Banks. The initial regulation about postponing loan payments - which, as it was revealed, meant additional costs for the consumers – is the kind of decision that can make life harder for banks. Before the government intervened to correct the mistake, the growing consensus was that the incumbent party and the financial sector are in cahoots and seeking to pass the cost of the crisis to the regular citizens. As the pandemic will evolve, and the people will get more tense, gestures and situations of this kind are to be avoided if the banks do not want to add an even bigger target sign on their backs. 

Retail. Why have you increased the prices in times of deep economic crisis? Why aren't you supporting more the Romanian farmers and producers? Since last week, the country is under the spell of the "asparagus-gate". The dire state of the local food industry and the situation of local farmers are a perennial topic in our public debate, but now the planets are aligned for this to produce some real consequences. Big retail companies will not be as affected by the recession, so they are a potential source of revenues for the budget - remember what Orban did in Hungary. Finding the appropriate pieces of information to assemble a story about this new "villain" is the easy way to sell such a tax hike to the public opinion.

Prostia e cel mai periculos virus CITEȘTE ȘI Prostia e cel mai periculos virus

Pharma and Private Hospitals. Here, we will have two narratives at play: “who is saving people's lives?” vs. “who is making money out of people's suffering?”. Assigning blame (and collecting taxes) will be an effect of which story will prevail and will emotionally resonate more with the people. However, quickly finding a vaccine can act as a redemption - especially in times like this, a good story can save the day. Also, full openess to help authorities deal with the crisis by using hospital facilities will add social value in tough times. 

These are usual suspects for (economic) populists, the economic sectors most likely to be the target of strong rhetoric about redistribution and "fat cats". The magnitude of the crisis will determine the harshness of the attack. My point is that the storm and the associated damage can be averted by counterattacks (defense narratives to contribute to popular education) and preventive strikes at populists. In a world of "us vs. them", the right strategy is to bet on the "one of us" response. Giving up on short-term gains for long-term credibility and coming up with fair solutions to compensate for the weaknesses in governmental reaction (not only in Romania, but also as a rule around the world) is part of the right mindset. I am not talking here about asking the government to bail out entire industries or to implement stimulus packages of 15% of the GDP - we all know this is quasi-impossible in Romania. It is all about making and proposing common-sense decisions and measures and leading by example and, most importantly, with (business) kindness.

Radu Magdin is CEO of Smartlink Communications and a (geo)political risk manager. He advised prime ministers in Romania and Moldova and co-trained people from across the world in two editions of the Naumann Foundation's "Liberalism vs Populism" International Leadership Academy

Toți pentru toți CITEȘTE ȘI Toți pentru toți

Săptămâna trecută, ministrul Finanțelor Publice, Vasile-Florin Cîțu, a anunțat că, din cauza pandemiei Covid-19, bugetul a pierdut venituri estimate la 20 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 12 miliarde. Semnalele venite din economie și raportate de mass-media indică riscul ca până la 2 milioane de oameni să rămână șomeri. În plus, opoziția nu mai este dispusă să aprobe deciziile guvernamentale și, cel mai probabil, va căuta să blocheze măsurile de austeritate care vizează angajații din sectorul public și pensionarii. Dacă președintele și guvernul nu sunt capabili să prezinte un plan realist și echilibrat pentru modul în care țara ar trebui să navigheze în această perioadă economică foarte complicată, normal va fi să dăm vina unii pe alții, iar tradiționalii țapi ispășitori vor fi solicitați să plătească factura pentru recesiune. Da, avem nevoie de solidaritate în perioadele de criză, dar există o linie subțire între a solicita celor care o duc mai bine să plătească mai mult și a face populismul economic principiul de guvernare din România.

Iată un inventar al celor mai susceptibili de a fi vizați de acest val și cum ar putea arăta un atac populist împotriva lor. Directori generali, amintiți-vă, ca o notă de pornire din partea unui consilier politic de risc, că cel mai bine este să răspundeți la creșterea populismului prin amabilitate.

Companiile multinaționale. Fiecare mișcare a fiecărei companii multinaționale va primi o examinare de zece ori mai mare (în mod evident, vor exista excepții precum Dacia și Ford). Concedierile și repatrierea profitului vor fi de interes în special pentru mass-media și cei al căror obiectiv este să transmită mesajul că „străinii nu pot fi de încredere”. Nu am văzut o campanie comercială de boicotare bine organizată, dar antreprenorii politici pot trece cu ușurință de la „cumpărați produse românești” la „evitați totul străin”. Nu sugerez că astfel de comportamente vor fi generalizate, dar aceste noi clivaje au potențialul de a crește și mai mult radicalizarea și polarizarea în cadrul societății românești.

Băncile. Regulamentul inițial privind amânarea plăților creditelor - care, după cum a fost dezvăluit, a însemnat costuri suplimentare pentru consumatori - este genul de decizie care poate îngreuna viața băncilor. Înainte de intervenirea guvernului pentru a remedia greșeala, consensul din ce în ce mai mare a fost acela că partidul de la putere și sectorul financiar sunt în cârdășie și încearcă să transpună costurile crizei cetățenilor obișnuiți. Pe măsură ce pandemia va evolua, iar oamenii vor deveni mai încordați, gesturile și situațiile de acest fel trebuie evitate dacă băncile nu vor să adauge o țintă și mai mare pe spatele lor.

Cum văd măsurile fiscale între criza sanitară și cea economică CITEȘTE ȘI Cum văd măsurile fiscale între criza sanitară și cea economică

Retail. De ce ați crescut prețurile în perioadele de criză economică profundă? De ce nu sprijiniți mai mult fermierii și producătorii români? Începând cu săptămâna trecută, țara se află sub vraja „porții de sparanghel”. Starea cumplită a industriei alimentare locale și situația fermierilor locali sunt un subiect peren în dezbaterea noastră publică, dar acum planetele sunt aliniate pentru ca acest lucru să producă consecințe reale. Marile companii de retail nu vor fi la fel de afectate de recesiune, așa că sunt o sursă potențială de venituri pentru buget - amintiți-vă ce a făcut Orban în Ungaria. Găsirea informațiilor adecvate pentru a asambla o poveste despre acest nou „răufăcător” este modalitatea ușoară de a vinde o astfel de majorare fiscală opiniei publice.

Industria farma și spitalele private. Aici vom avea două narațiuni la mijloc: „cine salvează viețile oamenilor?” vs. „cine câștigă bani din suferința oamenilor?”. Atribuirea de vină (și colectarea impozitelor) va fi un efect al cărui istoric va predomina și va rezona emoțional mai mult cu oamenii. Cu toate acestea, găsirea rapidă a unui vaccin poate acționa ca o răscumpărare - mai ales în momente ca aceasta, o poveste bună poate salva ziua. De asemenea, disponibilitatea deplină de a ajuta autoritățile să facă față crizei prin utilizarea facilităților spitalicești va adăuga valoare socială în momentele grele.

Aceștia sunt suspecții obișnuiți pentru populiști (economici), aceste sectoare economice fiind țintele cele mai probabile a unei retorici puternice cu privire la redistribuire și cine deține banii. Mărimea crizei va determina duritatea atacului. Ce vreau să spun este că furtuna și pagubele aferente pot fi evitate prin contraatacuri (narațiuni de apărare pentru a contribui la educația populară) și greve preventive adresate populiștilor. Într-o lume caracterizată de „noi vs. ei”, strategia corectă este să pariem pe răspunsul „unul dintre noi”. Renunțarea la câștiguri pe termen scurt pentru o credibilitate pe termen lung și furnizarea de soluții corecte pentru a compensa slăbiciunile reacției guvernamentale (nu numai în România, ci și ca regulă în întreaga lume) face parte din mentalitatea corectă. Nu vorbesc aici despre solicitarea guvernului de a salva industrii întregi sau de a implementa pachete de stimulare fiscală a economiei de 15% din PIB - știm cu toții că acest lucru este aproape imposibil în România. Este vorba doar de a lua și de a propune decizii și măsuri de bun-simț, de a conduce prin exemplu și, cel mai important, cu bunătate (de afaceri).

Radu Magdin este CEO al Smartlink Communications și consultant și analist de risc (geo)politic. El a consiliat prim-miniștri din România și Moldova și a co-instruit oameni din întreaga lume în două ediții ale Academiei Internaționale de Leadership „Liberalism vs Populism” a Fundației Naumann

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
radu magdin
ceo