Show me the money

scris 3 iul 2020

Da, vrem să vedem banii cu care vor fi puse în practică toate promisiunile din așa numitul ”Plan Național de Investiții și Relansare Economică”. Poate nu toți odată, că proiectele s-ar întinde pe 10 ani, dar măcar zece miliarde de euro, păstrând proporțiile. Știu că ni se spune că cea mai mare parte ar veni dinspre Uniunea Europeană, dar vrem să vedem ”partea națională”, adică ceva concret.

Aș vrea să văd de unde vin sumele cu care România ar trebui să contribuie la acest mega-proiect, pe care îl pot considera, fără probleme, drept o strategie națională pe termen scurt. Numai că nu uit că din 4 în 4 ani tot aud de astfel de idei. Vreau să cred că acum ar fi altfel, numai că îmi amintesc că suntem în perioadă de pre-campanie electorală. Și că ceea ce a fost valabil luni în România a devenit incert marți, corectabil miercuri și chiar nociv până joi. Dacă ar fi să contabilizez toate proiectele, planurile și promisiunile din anii din urmă, îmi dau seama că acum nu prea ar mai fi probleme. Am avea autostrăzi să dăm și la vecini, câte o școală la fiecare elev, și industrie și agricultură de talie mondială (ca valoare). Și de fapt știm că nu este așa. Mai ales că România nu prea are spațiu fiscal pentru astfel de mega-proiecte (necesare, susțin asta) și nici în absorbția fondurilor europene nu am fost campioni.

Dacă pensiile se măresc cu 40%, pensionarii vor cheltui mai mult decât salariații CITEȘTE ȘI Dacă pensiile se măresc cu 40%, pensionarii vor cheltui mai mult decât salariații

Dar să lăsăm finanțiștii și economiștii să vadă ce și cum și să ne ocupăm puțin de ploaia de binefaceri pentru agricultură. Guvernul vrea să aloce 410 milioane de euro pentru agricultură și industria alimentară. Trec peste faptul că suma în discuție înseamnă mai puțin de jumătate de procent din visurile investiționale, deși nevoia este de zeci de ori mai mare. Dar asta e. Și ce se vrea a fi făcut cu acești bani? Investiții în construcția unor depozite de comercializare a produselor agricole, granturi (adică finanțare nerambursabilă) pentru cumpărarea de echipamente pentru irigații și de asemenea granturi pentru antreprenoriat rural.

Să vedem ce este cu aceste depozite - cu 120 de milioane de euro, statul (deocamdată) vrea să ridice opt depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și comercializarea produselor agricole locale. Parcă am mai auzit așa ceva, acum circa doi, trei ani, numai că se numea altfel proiectul. Și, dincolo de ridicarea unor corturi pe la Izbiceni și intenția de a cumpăra un depozit pe la Focșani, nu s-a întâmplat nimic. Cine mă poate convinge că acum va fi altfel? Iar cei care produc mult și stau cu roșiile sau ardeii pe câmp în așteptarea unui cumpărător ar putea să creadă că de data asta se va face ceva? Prea multe povești în prea puțini ani…

Alte 48 de milioane de euro, tot prin ”Planul Național de Investiții și Relansare Economică”, ar urma să fie granturi pentru echipamente pentru irigații - câte 6000 europentru un beneficiar. Decât deloc… Și asta nu e tot. Cu încă 200 de milioane de euro, cei ce propun acest plan susțin că vor sprijini antreprenoriat rural. După cum e scris în document, obiectivul este ”sprijinirea directă a activităților de procesare și de distribuție a produselor agricole obținute de micii producători; valoare grant: 40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create”. Potrivit sursei citate,

Și să nu uităm de cireașa de pe tort – bani pentru instalarea tinerilor fermieri, cu teren agricol concesionat de la stat (că mai sunt cam 300.000 de hectare, poate mai puțin). Numai că parcă îmi amintesc că un astfel de proiect era deja anunțat și ar cam fi trebuit să fie aplicat, doar că nu îi venise vremea (adică mai aproape de alegeri). Să citim din nou planul de relansare, capitolul ”instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat”. Se vorbește de 42 milioane de euro, din care 20 milioane de euro alocare specială pentru tinerii din afara granițelor în scopul reîntoarcerii în țară a celor cu experiență și formare în domeniul agricol. ”Pentru prima dată, beneficiarii pot accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinație agricolă, libere de contract cu suprafață de maxim 50 de ha, aparținând domeniului public sau privat al statului”. Hai să vedem peste un an câți tineri, dar fără rude prin politică, au și primit cele promise.

Dar stați așa că nu s-a golit sacul. În afară de cele promise până acum, ar mai fi loc pentru ample investiții în infrastructura de irigații. Astfel, în ceea ce privește reabilitarea infrastructurii de irigații, se vorbește de reabilitarea a 138 de amenajări de irigații, ceea ce ar duce apă pe 2,4 milioane de hectare. Doar că asta costă mai mult - 3,4 miliarde de euro. În plus, o alocare specială ar fi pentru construirea canalului Siret-Bărăgan, adică reluarea lucrărilor pe tronsoanele 1-3 din cadrul etapei I. Avem și date: etapa I - circa 50 de km până la limita sudică a județului Vrancea (în acest caz, studiile și proiectarea sunt finalizate, iar execuția poate fi reluată). Sigur că există și etapa a II-a – alți 140 de km pe teritoriul județelor Brăila, Buzău și Ialomița până ajunge canalul în acumularea Dridu.

Și tot nu s-a terminat. Vorbim (nu noi) despre reabilitarea infrastructurii de desecare - drenaj, adică investiții în reabilitarea a 443 de amenajări, pentru o suprafață de aproape 3 milioane de hectare - valoarea totală fiind estimată la 1,1 miliarde de euro. De asemenea, vor fi și amenajări de combatere a eroziunii solului, pentru jumătate de milion de hectare, cu jumătate de miliard de euro costuri.

Obosesc de la atâtea cifre și de atâta optimism. Treacă de la noi, numai să se facă. Dar, revin la prima întrebare – unde sunt banii?

Cătălin Lența este jurnalist, realizator de emisiuni la AgroTV. Născut și crescut ”pe asfalt”, trecut pe la BBC, RFI, Radio România Actualități, a devenit, de câțiva ani, fan al agriculturii și fermierilor. Cumpărător și consumator de produse românești

viewscnt
Afla mai multe despre
catlin lenta
uniunea europeana