Mihaiu a precizat că prevederile privind autorizațiile de construcție vor avea o perioadă de tranziție, până la 1 ianuarie 2028, perioadă în care sectoarele vor mai emite unele autorizații.
Toate modificările au fost convenite de principiu, iar după discutarea lor cu Comisia Europeană, aceste amendamente vor fi trimise și discutate în Parlament, a mai spus MIhaiu.
De asemenea, la discuțiile de la Cotrocemi s-a stabilit că noul Cod nu va aduce noi reglementări privind spațiile verzi și plajele, care vor fi reglmenetate în legi separate.
Referendumul local din București, inițiat de Nicușor Dan ca primar general al Capitalei și desfășurat pe 24 noiembrie 2024, a prevăzut consultarea populației cu privire autorizațiile de construire și împărțirea banilor între Primăria Generală și sectoare.
Referendumul validat prevede emiterea tuturor autorizațiilor de construire pe teritoriul orașului să fie centralizată și aprobată de Primarul General, în loc să fie împărțită pe sectoare, iar Consiliul General al Municipiului București (CGMB) să aibă puterea de a decide repartizarea impozitelor și taxelor locale între Primăria Capitalei și cele șase primării de sector.
Acest din urmă aspect nu a fost discutat la Cotrioceni, a spus Mihaiu.
Șeful statului a declarat însă, întrebat despre discuții, că întregul referendum va fi ”reflectat” în Codul Urbanismului.
”În momentul ăsta, așa cum a fost discuția de azi, în Codul Urbanismului va fi reflectat în întregime referendumul pe București”, a declarat președintele Nicușor Dan.
La întâlnirea pe tema Codului Urbanismului, convocată de președintele Nicușor Danu au partidopat Rareș Hopincă (PSD), Ciprian Ciucu și Florin Roman (PNL), Radu Mihaiu (USR), Cseke Attila (UDMR) și Gheorghe Nacov (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale), reprezentanții AUR acuzând faptul că nu au fost invitați și ei la discuții/.
Trimis de către Guvern pentru adoptare Parlamentului în urmă cu doi ani, proiectul de lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor trebuie adoptat astfel încât să intre în vigoare până la data finalizării PNRR, respectiv până la 31 august. În caz contrar România riscă să piardă fonduri de 1,1 miliarde euro, după cum a arătat Profit.ro, potrivit căreia adoptarea proiectului este condiționată de obținerea unei decizii la nivelul coaliției de guvernare.
Proiectul a fost adoptat de către Guvernul Ciucă în martie 2023 și transmis Parlamentului în aprilie 2023, iar în Senat a fost avizat în mod tacit - adică fără dezbatere - și transmis Camerei Deputaților în iunie 2023, în calitate de for decizional.
De atunci, însă, comisiile de specialitate nu i-au întocmit raport pentru a fi votat în plen, deși au avut loc dezbateri generale și proiectul se află în procedură de urgență.
O notă ministerială avertiza anul acesta că România riscă să piardă 1,1 miliarde euro dacă proiectul nu intră în vigoare până la termenul final al PNRR, respectiv 31 august 2026.
”Neîndeplinirea acestui jalon în termenul asumat (T2 2026) conduce la aplicarea unor penalități financiare în cadrul mecanismului de monitorizare, în valoare estimată de 1.176.671.663 euro cu TVA inclus, îndeplinirea jalonului fiind intrarea în vigoare a acestuia, având un termen de 90 de zile de intrare în vigoare de la data promulgării”, arată sursa citată.
Conform acesteia, coaliția de guvernare va trebui să ia o decizie în această privință.
”Adoptarea acestuia este condiționată de finalizarea procesului parlamentar și de obținerea unei decizii la nivelul coaliției de guvernare”, precizează documentul citat.
”În primul rând, se pierde din regimul de protecție a mai multor spații verzi și, în al doilea rând, există prevederi care afecteaază principul legalității”. Niculor Dan explica atunci că, potrivit proiectului de lege, autoritații de construire emise în baza unor PUZ-uri declarate nelegale de către instanță rămân în vigoare.
”Tehnic, în cuvinte mai puține, se legalizează hoția din urbanism și construcții”, a adăugat Nicușor Dan.
Acesta a făcut apel la liderii coaliției PSD-PNL de atunci: ”Fac un apel către liderii coaliției - domnul Ciolacu, domnul Ciucă - să privească cu atenție acest proiect de legislație pentru că de el depinde modul în care vor arăta orașele și satele din România în viitor”.
Pe de altă parte, Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI), organism care reunește cei mai mari proprietari de clădiri din țară, a criticat proiectul atât în privința suspendării autorizațiilor de construire emise legal, cât și cu privire la favorizarea abuzurilor motivate de nevoia de spațiu verde prin noul Cod al urbanismului.
