Vicepreședintele Argentinei, Cristina Fernández, a fost declarată vinovată și condamnată la șase ani de închisoare și la interzicerea pe viață de a ocupa funcții publice pentru o fraudă prin care a deturnat 1 miliard de dolari prin proiecte de lucrări publice în timpul președinției sale, transmite The Associated Press.
Un complet de trei judecători a găsit-o vinovată de fraudă, dar a respins acuzația de conducere a unei organizații criminale, pentru care pedeapsa ar fi putut fi de 12 ani de închisoare. Este pentru prima dată când un vicepreședinte argentinian a fost condamnat pentru o infracțiune în timpul mandatului, scrie News.ro
Fernández a atacat verdictul, descriindu-se ca fiind victima unei "mafii judiciare". Dar, de asemenea, ea a anunțat ulterior că nu va candida anul viitor la președinție, funcție pe care a deținut-o anterior în perioada 2007-2015.
Sentința nu este definitivă, până când nu se va decide asupra apelurilor, un proces care ar putea dura ani de zile. Între timp, ea va rămâne imună la arest.
Fernández, acuzată că a acordat în mod necorespunzător contracte de lucrări publice unui magnat al construcțiilor apropiat de familia sa, a negat orice acuzație.
Președintele Alberto Fernández, care nu este rudă cu vicepreședinta sa, a declarat pe Twitter că aceasta este nevinovată și că condamnarea sa este "rezultatul unui proces în care nu s-a avut grijă de formele minime ale unui proces corect".
Procurorii au declarat că Fernández a direcționat în mod fraudulos 51 de proiecte de lucrări publice către Lázaro Báez, un magnat al construcțiilor și aliat timpuriu al ei și al soțului ei, Nestor Kirchner, care a fost președinte în perioada 2003-2007 și a murit subit în 2010.
Báez și membri ai administrației prezidențiale 2007-2015 a lui Fernández se numără printre cei o duzină de alți acuzați. De asemenea, juriul i-a condamnat pe Báez și pe secretarul pentru lucrări publice, José López, la șase ani de închisoare. Majoritatea celorlalți au primit pedepse mai mici.
Procurorii Diego Luciani și Sergio Mola au declarat că firma lui Báez a fost creată pentru a deturna venituri prin proiecte licitate în mod necorespunzător, care au suferit depășiri de costuri și, în multe cazuri, nu au fost niciodată finalizate. Compania a dispărut după cei 12 ani de putere ai familiei Kirchner, au susținut aceștia.
În Argentina, în astfel de cazuri, judecătorii obișnuiesc să pronunțe mai întâi verdictele și sentințele și să explice mai târziu cum au ajuns la decizia lor. Decizia completă a comisiei este așteptată în februarie. După aceea, verdictul poate fi atacat până la Curtea Supremă, un proces care ar putea dura ani de zile.
Fernández a intrat pe canalul său de YouTube pentru a spune că nu va mai candida la alte funcții după ce mandatul său de vicepreședinte va expira la 10 decembrie 2023.
"Nu voi candida la nimic, nici pentru președinte, nici pentru senator. Numele meu nu va fi pe niciun buletin de vot. Termin pe 10 decembrie și mă duc acasă", a spus ea.
Politicienii și analiștii remarcaseră că, până la soluționarea apelului său, Fernández va fi liberă să candideze pentru orice funcție aleasă - de la un loc în Congres până la președinție - și să obțină imunitate prin faptul că va fi aleasă.
În timpul procesului judiciar, vicepreședinta s-a autointitulat victimă a "războiului juridic" și a caracterizat Justiția ca fiind un pion al presei de opoziție și al politicianului conservator Mauricio Macri, care i-a succedat la președinție în perioada 2015-2019.
Fernández rămâne liderul singular al facțiunii de stânga a mișcării peroniste. Sondajele arată că 62% dintre argentinieni vor să o demită și 38% o susțin indiferent de situație.
Între timp, alte cazuri rămân în așteptare împotriva ei, inclusiv o acuzație de spălare de bani care îi implică și pe fiul și fiica ei.
