Brigada Rutieră anunță de la 1 iulie punctul de amendă va crește de la 202,5 lei la 216,25 de lei, iar testele pentru reducerea perioadei de suspendare a permisului nu se mai dau la sediile Poliției rutiere, ci la serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor (DRPCIV)..
Un punct de amendă reprezintă valoric 5% din salariul minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului, iar acesta a crescut, în urma Hotărârii de Guvern nr. 146/2026.
Condițiile pentru recăpătarea permisului suspendat rămân aceleași: testul trebuie promovat, șoferul trebuie să dețină permisul de conducere de cel puțin un an, și trebuie să nu aibă amenzi contravenționale la regimul rutier neplătite
Creșterea este efect al majorării salariului minim. Este o creștere de 6,8 %, față de luna iunie 2026.
Potrivit Guvernului, această majorare va avea „efecte sociale pozitive” prin „stimularea” muncii și prin „creșterea puterii de cumpărare a salariaților”, de ea urmând să beneficieze peste 1, 7 milioane de salariați.
Totodată, această majorare va influența și alte drepturi și obligații, precum creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neîncadrate și creșterea punctului de amendă pentru șoferi. Această majorare mai afectează sectoare cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii, unde salariile sunt mai mici față de medie, cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă.
Conform Hotărârii de Guvern, începând cu 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără sporuri și alte adaosuri, este stabilit la 4.325 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 166,667 ore pe lună, reprezentând 25,949 lei/oră.
În prezent, salariul de bază minim brut pe țară este de 4.050 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând 24,496 lei/oră.
Specialiștii Ministerului Muncii estimează că majorarea salariului minim brut pe țară va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării și prin creșterea puterii de cumpărare a salariaților.
„În România, beneficiază, în prezent, de salariul de bază minim brut garantat în plată un număr de 831.382 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de 14,6 % din numărul total de salariați activi. De majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată la 4.325 de lei vor beneficia un număr de 1.759.027 salariați. Totodată, majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creșterii puterii de cumpărare a salariaților și reducerii muncii la negru”, precizează specialiștii ministerului.
Aceștia adaugă că majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată are impact asupra creșterii consumului cu o influență și asupra importului bunurilor de consum.
Totodată, creșterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariați, cum ar fi tineri sau femei, explică aceeași sursă.
Ministerul Muncii arată că majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată influențează, pe lângă cei 1.759.027 de salariați direct afectați, și mult mai multe drepturi și obligații, cum ar fi: creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neîncadrate, întrucât acest calcul se raportează la salariul minim, creșterea punctului de amendă pentru șoferi, raportat tot la salariul minim.
„Măsura creșterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii unde nivelul salariilor este mai mic față de medie cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă. Creșterea salariului minim mai afectează sectoare cum ar fi comerțul, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii, unde nivelul salariilor este mai mic față de medie, cu influențe asupra creșterii cheltuielilor cu forța de muncă”, mai arată Ministerul Muncii.
Sursa citată precizează că prin Codul muncii sunt stabilite zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează. Durata medie lunară a timpului de muncă, potrivit acestei legi, se modifică în mod corespunzător în funcție de calendarul anului respectiv și de distribuția zilelor de sărbătoare legală, față de zilele de repaus săptămânal.
