Vicepreședintele executiv al Gazprom, Alexander Medvedev, se întâlnește luni cu comisarul european pentru competiție Margrethe Vestager, care urmează să-i solicite noi concesii pentru statele membre în schimbul închiderii investigației declanșate împotriva companiei de gaze rusești în urmă cu 6 ani.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit Reuters, întâlnirea a fost confirmată de oficialii Comisiei Europene, care însă au refuzat să ofere și alte amănunte.
În luna martie, Comisia Europeană a anunțat că a ajuns la un acord cu Gazprom privind renegocierea prețurilor la gazele naturale pentru statele din Europa Centrală și de Est, mai puțin România, prețuri care să nu mai fie legate de cel internațional al petrolului, ci de cel al gazului de referință de pe principalele piețe europene. Oficialii Gazprom au fost de acord inclusiv cu modificarea contractelor, în sensul eliminării restricțiilor de export impuse până în prezent de compania rusă statelor importatoare în ceea ce privește volumul de gaze furnizat de Gazprom.
În urma anunțării acordului, CE a solicitat punctele de vedere ale statelor membre afectate și de la rivalii și clienții Gazprom. Compania poloneză de petrol și gaze PGNiG, de exemplu, a cerut respingerea propunerii Gazprom și impunerea unei amenzi considerabile gigantului rus.
Cu toate acestea, Reuters susține că este puțin probabil ca, prin noile solicitări, Vestager să pună în pericol negocierile cu Gazprom, care asigură o treime din consumul de gaze al UE. Agenția de presă remarcă faptul că flexibilitatea relativă arătată față de Gazprom contrastează cu poziția dură a autorităților anticoncurență din UE adoptată față de giganții IT Alphabet Google sau Apple.
Statele în numele cărora a negociat UE acordul din luna martie sunt Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ungaria și Slovacia. Absența de pe listă a României este explicabilă prin faptul că investigația anti-concurențială a CE nu a vizat și gazele furnizate în trecut de Gazprom companiilor românești. În ultimii doi ani, România a importat cantități reduse de gaze din Rusia.
Potrivit comisarului european pentru concurență, UE era îngrijorată în legătură cu posibilitatea enclavizării celor 8 state ca urmare a restricțiilor impuse de Gazprom. Astfel, UE a solicitat și obținut de la compania rusă să permită modificarea contractelor, în sensul în care fiecare stat importator va face ce crede de cuviință cu gazul importat, îl va consuma intern sau îl va exporta. Totodată, Gazprom s-a angajat să nu mai perceapă niciun comision în cazul în care gazul este exportat în stat membru UE.
Ținând cont de faptul că anumite state, în special Bulgaria și țările baltice, au o interconectivitate redusă cu restul statelor membre UE, Gazprom a promis că le va oferi acestor state gaz la un preț mai redus, fix și stabilit în mod transparent. Clienți care au cumpărat gaz destinat Ungariei, Slovaciei sau Poloniei, de exemplu, îl vor putea revinde către bulgari sau baltici, creând astfel concurență chiar Gazprom-ului.
Gazprom s-a angajat să modifice și contractele semnate cu Bulgaria, în special în ceea ce privește eliminarea clauzelor exclusive care îngreunează interconectarea Bulgariei cu piețele vecine, în particular cu Grecia. Modificarea structurii prețului, raportarea sa la cele de referință de pe bursele europene și nu la prețul petrolului, ar conduce, potrivit comisarului european, la o reducere a prețului gazului furnizat de Gazprom către Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Clienții vor putea, totodată, ca, în funcție de evoluția prețului gazelor din principalele hub-uri europene, să poată solicita renegocierea prețurilor, lucru aproape imposibil în prezent, când prețul gazului este stabilit în funcție de cel al petrolului.
