Fostul ministru PSD al Apărării, senatorul social-democrat Vasile Dîncu, vrea ca prosumatorii de energie electrică să fie scutiți de riscul de a fi eventual obligați să parcurgă proceduri de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele lor de producție de curent, arătând că simpla lor existență și activitate aduc beneficii pentru mediu, iar UE cere reducerea birocrației pentru energia regenerabilă.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Profit.ro organizează, pe 19 octombrie, cu cei mai mari jucători în domeniu, Profit Energy.forum Ediția a VII- a - A doua iarnă de război în energie. Evenimentul, care va fi transmis în direct și la PROFIT NEWS TV, este organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Electrica Furnizare, Tinmar Energy, Black Sea Oil & Gas, Delgaz Grid, Artenie, Secrieru & Partners (AS Partners), Romgaz, OMV Petrom, Premier Energy, Nova Power and Gas, Transgaz, Federația Patronală de Petrol și Gaze (FPPG)
Detalii aici
În acest scop, Dîncu a inițiat un draft de modificare a Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului. Acesta elimină din lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului (această evaluare nefiind obligatorie din oficiu) proiectele de producție de energie fotovoltaică și eoliană ″pentru care solicitantul va dobândi calitatea de prosumator conform legii″.
În prezent, proiectele de termocentrale și alte instalații de ardere cu putere termică de minimum 300 MW, precum și cele de centrale nucleare, se supun din oficiu evaluării impactului asupra mediului, iar pentru proiectele de alte instalații industriale pentru producerea energiei electrice (inclusiv fotovoltaice), termice și a aburului tehnologic, precum și pentru cele de hidrocentrale și parcuri eoliene, se stabilește de la caz la caz dacă trebuie sau nu să se efectueze evaluarea.
Senatorul citează, în sprijinul inițiativei sale, din Regulamentul (UE) 2022/2577 de stabilire a unui cadru pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile.
Acolo se afirmă, printre altele, în privința instalațiilor fotovoltaice mai mici sau egale cu 50 kW, inclusiv ale autoconsumatorilor, că ″este oportun ca, atunci când aceste instalații îndeplinesc condiția de a nu depăși capacitatea existentă a racordării la rețeaua de distribuție, să se simplifice și mai mult procedura de acordare a autorizațiilor care li se aplică, prin introducerea conceptului de acord tacit al administrației în procedurile relevante de acordare a autorizațiilor, pentru a promova și accelera implementarea acestor instalații (…)″.
Astfel, Regulamentul stipulează, cu referire la instalațiile solare de maximum 50 kW, că ″absența unui răspuns din partea autorităților sau entităților competente în termen de o lună de la introducerea cererii are drept rezultat faptul că autorizația este considerată ca fiind acordată, cu condiția ca capacitatea echipamentului de energie solară să nu depășească capacitatea existentă a racordării la rețeaua de distribuție″.
Datele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) arată că cele mai multe proiecte de producție de energie regenerabilă ale prosumatorilor pentru care se decide că este necesară evaluarea impactului asupra mediului prezintă putere instalată mare, uneori de ordinul megawaților, și aparțin îndeobște unor societăți comerciale cu activități ce presupun consum relativ ridicat de electricitate.
La jumătatea anului 2023, la nivel național, numărul total al prosumatorilor era de peste 77.000, ei dispunând de instalații de producție cu putere însumată de mai mult de 973 MW, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Anul acesta, pentru prima dată, prosumatorii au fost declarați ca fiind importanți pentru securitatea aprovizionării cu curent electric a țării la iarnă.
Dîncu mai amintește că, din 2020, Legea autorizării lucrărilor de construcții nr. 50/1991 prevede că se pot executa fără autorizație de construire lucrări de montare pe clădiri, anexe gospodărești și pe sol a sistemelor fotovoltaice pentru producerea energiei electrice de către prosumatori și/sau a panourilor solare pentru încălzirea sau prepararea apei calde pentru consumul casnic, cu înștiințarea prealabilă a autorităților administrației publice locale și cu respectarea legislației în vigoare, cu condiția ca sistemele fotovoltaice și/sau panourile solare să fie susținute de o structură formată din elemente constructive capabile să asigure stabilitatea întregului ansamblu și să preia încărcările rezultate din greutatea proprie a acesteia și a panourilor, precum și cele rezultate din acțiunea vântului și a depunerilor de zăpadă.
De aici pornind, fostul ministru al Apărării propune o modificare legislativă al cărei potențial impact excede categoria prosumatorilor de energie: introducerea posibilității de obținere post-factum a aprobărilor de mediu care, în prezent, trebuie obținute obligatoriu înainte de demararea lucrărilor la un proiect, precum și a celei de remediere a încălcării obligațiilor de mediu, fără să se mai impună obligația demolării.
Forma în vigoare a Legii nr. 292/2018 prevede că ″Pentru proiectele prevăzute de prezenta lege este interzisă emiterea deciziei etapei de încadrare/acordului de mediu, respectiv a aprobării de dezvoltare, pentru lucrări de investiții inițiate sau realizate″ și că cei care implementează proiecte fără obținerea deciziei etapei de încadrare/acordului de mediu și a aprobării de dezvoltare sau nu respectă ce scrie în aceste acte administrative de mediu sunt obligați nu doar să plătească amendă, ci și să desființeze lucrările efectuate ilegal și să aducă terenul la starea inițială, pe cheltuiala proprie.
Dîncu vrea să legifereze remedierile ulterioare, arătând necesitatea de a corela legislația evaluării impactului asupra mediului cu cea a autorizării lucrărilor de construcții și cu argumentul că ″desființarea unor lucrări fără o evaluare care să determine dacă acele lucrări au un impact semnificativ asupra mediului nu face decât să genereze deșeuri și prejudicii financiare care pot fi evitate″.
El propune în acest sens următoarea formulare:
″Pentru proiectele prevăzute de prezenta lege autoritatea competentă pentru protecția mediului decide dacă mai este posibilă parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și emiterea deciziei etapei de încadrare/acordului de mediu, respectiv a aprobării de dezvoltare, pentru lucrări de investiții inițiate sau realizate.
Pentru încălcarea obligațiilor (…) se aplică și sancțiunea complementară de desființare a lucrărilor și aducerea terenului la starea inițială, (…), în situația în care autoritatea competentă pentru protecția mediului decide că, pentru proiectul respectiv, nu mai este posibilă parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și emiterea deciziei etapei de încadrare/acordului de mediu, respectiv a aprobării de dezvoltare pentru lucrări de investiții inițiate sau realizate sau, în situația în care, pentru nerespectarea prevederilor deciziei etapei de încadrare, a acordului de mediu și a aprobării de dezvoltare, nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere. Cheltuielile totale pentru efectuarea lucrărilor de desființare și aducerea terenului la starea inițială sunt suportate de titularul proiectului″.
