Scăderea consumului intern și nivelul record al gazelor rămase înmagazinate la finalul iernii în depozitele din România și UE, ca urmare a unei vremii mai calde, par a fi condus în prezent la un excedent de gaze pe piața autohtonă. Miercuri, un volum considerabil de gaze cu furnizare în luna următoare, luna mai, de aproape 142 GWh, record al ultimelor 16 luni, s-a tranzacționat pe piața forward operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), relevă date analizate de Profit.ro.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
În prezent, nivelul consumului intern de gaze, de 177 GWh luni și 194 GWh marți, este net inferior celui al producției curente, de 240 GWh/zi.
În plus, prin punctul de interconectare de la Negru Vodă, marți au fost importați peste 90 GWh, ceea ce a permis reexportarea a 27 GWh în Ungaria și înmagazinarea a peste 110 GWh. România are înmagazinați deja 15 TWh, reprezentând 44,4% din capacitatea totală de depozitare.
Importurile, ridicate pentru această perioadă a anului, caracterizată de un nivel al consumului intern sub cel al producției interne, au ca țară originară de proveniență foarte probabil Rusia.
Așa se face că pe piața forward operată de BRM miercuri s-a tranzacționat o cantitate record al ultimelor 16 luni de gaze cu furnizare în luna următoare, de 141,89 GWh, la un preț mediu 194 lei/MWh, în timp ce pe piețele spot s-au comercializat alți 60 GWh.
Ultima dată când s-a tranzacționat o cantitate mai mare cu livrare în termen de o lună (153,5 GWh) a fost pe 4 ianuarie 2022, iar ultima oară când prețul s-a situat sub cel de miercuri a fost în urmă du 20 de luni, pe 5 august 2021 (191,6 lei/MWh).
Volumul este cu atât mai spectaculos cu cât, din decembrie 2022, pentru lunile ianuarie și martie 2023 nu a fost efectuată nicio tranzacție, iar pentru lunile februarie și aprilie, doar 4, respectiv 6 tranzacții în care s-au comercializat în total 7,9 GWh cu livrare în februarie și 17,3 GWh cu livrare în aprilie.
Cu alte cuvinte miercuri, într-o singură zi, s-a tranzacționat o cantitate de gaz cu livrare în luna mai de peste 8 ori mai mare decât cea aferenta tuturor tranzacțiilor cu livrare în luna aprilie și de 18 ori peste cea cu livrare în luna februarie.
Iar prețurile sunt la rândul lor în scădere. Dacă prețul mediu ponderat pentru gazul cu livrare în februarie a a fost de 327,87 lei/MWh, cel pentru gazul cu livrare în aprilie a scăzut la 221,29 lei/MWh, pentru ca, în prezent cel pentru gazul cu livrare în mai să coboare la 195 lei/MWh.
Ultima tranzacție cu perioadă de livrare mai mare de o lună s-a înregistrat pe 2 decembrie 2022, la un preț de 698 lei/MWh.
În primele 2 luni ale anului, producția de gaze a României s-a majorat la 1,258 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 7,2% (84.000 tep) peste cea din perioada ianuarie-februarie 2022.
Consumul, în schimb, s-a redus, Romgaz estimând o scădere a acestuia de 16% în 2022. Tendința a continuat și în 2023 ca urmare a iernii mai calde, dar și a prețurilor de furnizare mai ridicate, în pofida plafonării lor de către guvern.
Nivelul plafonului impus de guvern, de 310 lei/MWh în cazul consumatorilor casnici și de 370 de lei/MWh, în cazul celor non-casnici (cu toate tarifele și taxele, inclusiv TVA) este superior actualelor prețuri de pe piața angro.
Însă furnizorii au achiziționat gaze anul trecut cu livrare în acest an la prețuri de câteva ori mai ridicate, pe care trebuie să le amortizeze, ceea ce amână apariția de oferte mult mai atractive în prezent.
În pofida scăderii volumelor de gaze rusești importate, ca urmare a sancțiunilor oficiale și neoficiale impuse companiilor rusești, Uniunea Europeană (UE) a încheiat sezonul de iarnă cu un nivel record de gaze înmagazinate, de 60,4 miliarde metri cubi sau 625 TWh. În cazul României, volumul de gaz rămas în depozite la finalul iernii este de 13,7 TWh sau 41,7% din capacitatea totală de înmagazinare, cel de-al doilea nivel din istorie. Singurul an în care România a ieșit din iarnă cu un volum mai mare de gaze depozitate a fost 2020. Pe 31 martie 2020 erau înmagazinați 18,8 TWh, reprezentând 57% din capacitatea de depozitare.
