Tranzitul gazelor rusești prin Ucraina către Europa s-a redus miercuri, în principal însă ca urmare a încălzirii vremii, a creșterii producției de energie regenerabilă și a scăderii prețurilor pe piețele spot din Europa. România nu mai importă gaz prin coridorul ucrainean încă de la începutul lunii aprilie, tot importul mutându-se pe granițele cu Bulgaria și Ungaria, relevă date analizate de Profit.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Potrivit datelor Operatorului Sistemului de Transport de Gaze (GTS) din Ucraina, nominalizările pentru 13 aprilie au fost de 66,3 milioane de metri cubi, iar rezervările pentru 12 aprilie au totalizat 74,6 milioane de metri cubi, o scădere cu 11,1% de la o zi la alta.
În ceea ce privește România, în luna aprilie nu s-au efectuat rezervări lunare pentru punctul de interconectare de la Isaccea, dar nici rezervări pentru ziua următoare de la începutul acestei luni.
Prin punctul de interconectare de la Negru Vodă, de pe granița cu Bulgaria, pe unde intră gazul rusesc transportat prin TurkStream, există o capacitate lunară rezervată de aproximativ 7,5 GWh/zi (0,7 milioane mc/zi), iar rezervările spot, pentru ziua următoare, sunt în creștere marginală, de la 7,6 GWh/zi pentru ziua de marți, la 7,8 GWh/zi miercuri și 8,9 GWh/zi joi.
Evoluția importurilor de gaze din Ucraina
Comparativ, pe 31 martie, România importa aproape 50 GWh prin Isaccea și 35 GWh prin Negru Vodă.
Creșterea temperaturilor conduce la scăderea consumului de gaze, fapt care permite furnizorilor europeni, dar și traderilor, să-și optimizeze volumele în funcție de cost. Prețul gazului importat pe baza unor contracte lunare (care reprezintă jumătate din exporturile Gazprom, potrivit agenției ruse Interfax) este de 1.400 dolari pe mia de mc pentru luna aprilie, în timp ce prețul spot, cu livrare în ziua următoare, de doar 1.150 dolari pe mia de mc.
Diferența de preț avantajează achiziționarea de gaz de pe piețele spot în defavoarea celui de pe piețele la termen și explică inversarea fluxului din Germania și Polonia prin conducta Yamal-Europe sau cea dintre România și Ungaria prin punctul de interconectare de la Csanadpalota.
Începând din data de 4 aprilie, România a revenit în poziția de importator net de gaze în raport cu Ungaria, pe 12 aprilie importând și 36 GWh, ceea ce a făcut ca raportul de prețuri de pe piețele din Austria și România să se inverseze.
Evoluția importurilor de gaze din Bulgaria
După ce România a redevenit importator net, prețul gazului cu livrare în ziua următoare (PZU) de pe BRM a devenit mai ridicat decât cel de pe CEGH.
Miercuri, prețul gazului pentru ziua următoare era de aproximativ 106 euro/MWh la Viena și de 110,5 euro/MWh pe BRM.
Companiile din România continuă să apeleze la importuri, chiar dacă producția autohtonă poate acoperi consumul intern în special în zilele de weekend. Și asta pentru că autoritățile au stabilit reintroducerea obligativității stocării de gaze pentru iarna viitoare, în proporție de 30% din consum, în cazul gazului livrat populației și CET-urilor.
Evoluția importurilor de gaze din Ungaria
În OUG-ul adoptat în acest sens, chiar guvernul sugerează că producția internă poate fi insuficientă pentru asigurarea la prețuri reglementate a întregului necesar din iarna viitoare al furnizorilor care vând gaze populației și CET-urilor.
În prezent, România are înmagazinați 6,44 TWh, 19,6% din capacitatea totală de depozitare, din care o mare parte aparțin Romgaz și Transgaz, în timp ce la nivelul UE sunt înmagazinați 301,6 TWh, reprezentând 27,3% din capacitatea totală.
