Datele actualizate ENTSO-E, valabile la 17 august și analizate de Profit.ro, arată sisteme de stocare operaționale cu o putere totală de 5.406 MW, excluzând centralele cu acumulare prin pompaj.
La 10 iulie, același indicator era de 4.405 MW.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Puterea pe care bateriile o pot absorbi sau livra într-un moment dat este comparabilă cu întregul consum instantaneu al Bulgariei în zile precum cea de astăzi, ceea ce înseamnă că, teoretic, întreaga țară ar putea fi alimentată de baterii timp de câteva ore, scrie publicația de la sud de Dunăre Kapital.
Datele ENTSO-E nu indică capacitatea exactă de stocare a energiei electrice a acestor baterii, însă potrivit estimărilor experților, aceasta depășește 16.200 MWh. Aceasta este cantitatea de energie pe care centrala nucleară de la Kozlodui ar produce-o în 8 ore sau întreaga cantitate de electricitate produsă într-o zi de termocentralele pe cărbune bulgărești.
Prin comparație, potrivit celor mai recente date agregate ale Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, la finalul lunii trecute, România dispunea în total de instalații de stocare de energie cu capacitate de 1.974,7 MWh și putere instalată de 989,3 MW.
În Grecia, puterea de stocare este de 1.160 MW.
În martie 2026, Germania a raportat un volum record de noi instalări de baterii, de 523 MW într-o singură lună, valoare care reprezintă jumătate din cea a ultimei luni din Bulgaria.
″Desigur, bateriile nu pot înlocui direct o centrală nucleară sau pe cărbune, întrucât trebuie mai întâi încărcate și funcționează doar pentru un număr limitat de ore. Totuși, în decursul unei zile, sistemul bulgar dispune deja de o resursă neobișnuit de mare, capabilă să transfere surplusul de energie solară de la amiază către consumul de seară″, notează jurnaliștii bulgari.
La scară largă, bateriile reprezintă în prezent 22,8% din capacitatea instalată a țării (de 23.750 MW) și aproape 69% din capacitatea totală combinată a surselor solare și eoliene. Asta înseamnă 41,3 MW de capacitate de stocare în baterii la fiecare miliard de dolari din PIB și 842 MW la un milion de locuitori.
″După aceste criterii, țara este probabil lider mondial în acest moment. Ddeși nu există date agregate la zi pentru toate piețele, nicăieri altundeva nu se întâlnesc rate similare de instalare a capacităților de stocare raportate la dimensiunea țării″, arată Kapital.
Introducerea masivă a sistemelor de stocare în baterii din ultimele săptămâni este determinată, în mare măsură, de termenele-limită impuse de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Bulgariei și de programele Restore 1 și 2, prin care sunt finanțate sistemele de stocare independente (stand-alone). Acestea trebuiau construite până la 31 iulie 2026, iar până la sfârșitul lunii august trebuie să treacă testele tehnice și de reglementare și să efectueze un ciclu complet de încărcare și descărcare.
Prima etapă a programului Restore a aprobat 82 de proiecte, cu o capacitate totală de 9.713 MWh, în timp ce Restore 2 a adăugat alte 31 de proiecte, însumând peste 4.000 MWh.
″Finanțarea europeană totală se ridică la aproape 700 de milioane de euro sub formă de sprijin contractat pentru sisteme de baterii operaționale, însă investițiile private identificate doar în raportul „Capital RES & BESS Market Intelligence 2026” depășesc 2 miliarde de euro″, se mai menționează în articol.
Cel mai vizibil efect asupra pieței este faptul că bateriile preiau energie electrică în intervalele însorite, când prețurile sunt scăzute, și o livrează înapoi în rețea seara, când instalațiile fotovoltaice nu mai produc. Astfel, acestea stimulează cererea în jurul prânzului și permit funcționarea unei capacități solare mai mari, întrucât prețurile nu mai ajung la valori negative sau zero, iar ulterior, seara, reintroduc acea energie în sistem, reducând prețurile de vârf în perioadele de consum maxim.
″În perioada 1–16 august, prețul mediu pe piața pentru ziua următoare din Bulgaria a fost de 132,2 euro/MWh, conform calculelor Kapital. În aceeași perioadă, valoarea medie a fost de 146,4 euro/MWh în România și de 147,5 euro/MWh în Ungaria. Energia electrică din Bulgaria a fost cu aproximativ 14–15 euro/MWh – sau aproape 10% – mai ieftină″, subliniază publicația bulgară.
Acest lucru își arată valoarea în actualele condiții de de secetă. În primele 16 zile ale lunii august, producția centralelor hidroelectrice din România a fost cu aproximativ 24% mai mică față de perioada similară a anului precedent. Nivelul scăzut al Dunării a determinat, de asemenea, Ministerul Energiei din Bulgaria să înființeze un grup de lucru special pentru centrala nucleară de la Kozlodui, deși aceasta continuă să funcționeze conform programului.
″Bateriile nu generează energie suplimentară și nu pot compensa efectele unui an secetos prelungit, însă rezolvă o problemă concretă în prezent, valorificând producția solară ridicată din timpul zilei și reducând necesarul de energie electrică – cea mai costisitoare – în cursul serii. Acest fapt are un impact direct asupra prețului de pe piață și asupra siguranței sistemului″, conchide Kapital.
