Alexandru Rogobete, Președintele Comisiei de Sănătate și Familie din Camera Deputaților, spune, la Profit.ro TV, că există întârzieri în implementarea proiectelor din sănătate - dar nu numai - finanțate fie prin bugetul de stat, fie prin PNRR sau prin fonduri europene, pentru că „suntem prea birocrați”.
„Avem prea multe procese birocratice până ajungem să facem un lucru în fond simplu”, afirmă acesta.
El precizează însă că, în pofida tuturor acestor impedimente, „ce s-a întâmplat în sănătate în ultimii patru ani de zile este istoric”.
„În ultimii 35 de ani, sănătatea nu a avut la dispoziție niciodată atât de mulți bani pentru investiții în special, pentru schimbarea la față a sistemului, a infrastructurii sistemului. PNRR-ul pe sănătate este împărțit în trei componente importante.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
O zonă de reforme, o zonă de investiții în infrastructura prespitalicească, tocmai pentru a încuraja prevenția și pentru a reduce internările în spital ne-necesare, pentru a dezvolta ambulatorul de specialitate și medicina de familie, și zona de infrastructură spitalicească, respectiv digitalizarea în zona de sistemului pe toate componentele lui.
Nu suntem perfecți și e loc de mai bine, dar nu e nici dezastru, comparând cu fostele exercițiile financiare”, spune Președintele Comisiei de Sănătate și Familie din Camera Deputaților.
Alexandru Rogobete face și bilanțul ultimilor ani în ceea ce privește investițiile în sănătate, menționând că numai în zona de medicină prespitalicească s-au renovat și dotat 900 de cabinete de medicină de familie din cele 2.500 pentru care exista finanțare.
„S-au închis într-un final plățile, iar acum se livrează echipamentele. Vorbim de echipamente medicale care nu au existat până acum, în marea majoritate a cabinetelor de medicină de familie. Undeva la 30% din aceste cabinete sunt din zona urbană și diferența de 70% sunt din mediul rural, slab deservit medical. Noi am încercat să investim mai mult în acele zone decât în zona urbană, unde oamenii pot accesa mai ușor un ambulator de specialitate”, precizează acesta.
Un alt proiect finanțat din bani europeni are în vedere dezvoltarea și reabilitarea ambulatorilor de specialitate.
„Aici, indicatorul Comisiei Europene era să finanțăm minim 25 de spitale în care să reabilităm și să dotăm ambulatorile de specialitate. Noi am considerat că este necesar să ridicăm acest indicator, motiv pentru care au fost semnate și aprobate 69 de spitale în care s-au făcut aceste investiții.
Este un proiect de succes. În sensul că el a fost finalizat înainte de termen și va fi devansat din cererea de plată numărul 6 în cererea numărul 4 din anul acesta. Tocmai pentru că împreună cu echipa de Ministerul Sănătății, dar și cu beneficiarii, am reușit să-l finalizăm cu mult înainte să-l devansăm într-o cerere de plată tocmai pentru a putea aduce bani noi din PNRR mai repede în România”, menționează Alexandru Rogobete.
„Apoi, tot în zona pre-spitalicească vorbim de construcția sau reabilitarea și dotarea a 200 de centre comunitare integrate. Aici 54 din ele sunt deja finalizate, iar o mare parte au un grad de execuție ridicat. Oricum, termenul lor de finalizare este la anul. Există timp să le finalizăm. Sunt doar în zone rurale și zone slab deservite medical”, completează acesta.
Tot prin PNRR este finanțată și reabilitarea secțiilor de ATI a 20 de spitale, dar și datoarea sau înființarea, acolo unde nu există deja, a laboratoarelor de microbiologie.
„Dacă nu ai laborator de microbiologie să poți testa germenii patogeni în timp real, evident că observi infecția atunci când apare la pacient, nu o poți nici trata, nici preveni. 190 spitale au beneficiat de fonduri, un proiect care a costat 1,2 miliarde, bani care s-au investit, s-au făcut plăți, s-a închis mai mult de 60% din proiecte, indicatorul a rămas minim 25, motiv pentru care ne permite să devansăm tot proiectul mai repede”, precizează Alexandru Rogobete.
Un alt proiect important este dezvoltarea secțiilor de ATI nou-născuți, unde 37 de maternități beneficiază de fonduri.
„Un proiect mai îndrăzneț în cadrul acestui program a fost la Marie Curie, unde se construiește o clădire nouă pentru ATI nou-născuți, cu bani din PNRR. Construcția este avansată, deci, din acest motiv vă spun că este istoric ce s-a întâmplat în sănătate, pentru că niciodată nu s-a întâmplat așa ceva. Niciodată n-am avut atât de multe fonduri”, afirmă Președintele Comisiei de Sănătate și Familie din Camera Deputaților.
Un alt motiv pentru care există întârzieri în implementarea anumitor proiecte, subliniază Alexandru Rogobete, este legat de „frica de companii”.
„Atunci când unii colegi ajung în funcții publice, încep să fugă de companii. Există această temere că poate fi interpretat că este conflict de nu știu de care. Din punctul meu de vedere este o neasumare totală a realității.
Asta s-a întâmplat ani de zile, pentru că nu a existat un dialog transparent, corect, între autoritățile contractante, între cei care scriu și fac proiectul și cei care îl implementează, pentru că până la urmă un proiect este implementat de o companie.
Ei renovează acele secții, ei le dotează cu echipamente medicale, ei sunt în contact cu medicii pentru training. Aceste proiecte sunt mai mult decât un shopping. Fac shopping și cine vine, vine și nu mă mai interesează ce este după. Pentru că asta se întâmplă, din păcate.
Implicațiile acestor servicii, mentenanță, training adecvat, să mă asigur că personalul medical folosește la capacitate maximă echipamentul, că-l cunoaște, că știe să depaneze rapid anumite urgențe - toate astea înseamnă, de fapt, siguranța pacientului, creșterea calității actului medical și performanța în sănătate. Despre asta vorbim. Ori acest lucru îl poți face doar dacă stai la masă cu companiile, cu industria”, explică acesta.
El mai menționează că numai pentru digitalizarea sistemului de sănătate public există fonduri prin PNRR de 400 de milioane de euro, la care se mai adaugă undeva la 500 de milioane de euro din fonduri europene și de la Banca Europeană de Investiții.
„Aceste fonduri vor merge către digitalizarea într-un final apoteotic a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prin regândirea și rescrierea unui nou program informatic integrat pentru asigurărilor sociale de sănătate care este acum în plină desfășurare, se lucrează la el. Termenul este anul viitor în vară de punere în funcțiune și avem speranța că se va duce în acea zonă pentru că aici Comisia Europeană a venit cu un input de experiență important din țările europene, în special Portugalia.
Apoi, există componenta pentru digitalizarea spitalelor, unde avem contracte semnate cu 200 de spitale din România care vor beneficia de fonduri pentru digitalizări.
Apoi, sigur, digitalizarea Ministerului Sănătății, care cumva proiectul este gândit să vină ca o umbrelă peste spitale și să extragă datele la nivel central și realizarea unui sistem național de telemedicină, care va avea ca scop conectarea medicului de familie cu ambulatoriul de specialitate, conectarea centrelor comunitare integrate cu medicul de familie și conectarea directă a pacientului prin sistem de teleconferință cu medicului.
Se lansează licitația, nu văd o dificultate în a-l implementa, pentru că multe spitale deja utilizează sisteme de telemedicină, o parte din ele sunt rambursate și de CNAS”, mai spune Alexandru Rogobete, adăugând că va exista și un sistem național unic de programări, care este deja prevăzut în proiectul Ministerului Sănătății și pentru care s-a lansat licitația.
