Conacul Archia, unul dintre reperele turistice din Hunedoara, a împlinit 17 ani de activitate. Povestea sa a început dintr-o investiție aparent colaterală, dar s-a transformat într-o afacere de familie ce a trecut prin crize și transformări. Astăzi, unitatea îmbină cazarea tematică, gastronomia locală, evenimentele corporate și turismul ecvestru. Proprietarul Horia Szabo atrage atenția asupra scăderii turismului autohton și corporate, a problemelor generate de diminuarea voucherelor de vacanță și subliniază nevoia de a miza mai mult pe incoming.
Deși a fost deschis în 2008, povestea Conacului începe însă cu mult mai devreme, în 1994, când tatăl lui Horia Szabo a cumpărat fostul CAP de lângă Deva pentru a-l folosi ca garanție bancară într-un alt business. În acea perioadă, familia avea două mari fabrici de confecții textile, cu până la 1.200 de angajați și activitate puternic orientată spre export. Terenul de lângă satul Archia a fost cumpărat mai degrabă ca soluție financiară, dar, treptat, a devenit baza unui proiect turistic.
„Odată ce tatăl meu l-a cumpărat, s-a îndrăgostit de loc și a început să tot cumpere terenuri pe lângă acest CAP cu ideea de a aduce angajații fabricilor de confecții pe care le aveam undeva într-un loc unde putem să facem mini team building-uri, să facem grătare, să ieșim în weekend, să jucăm un fotbal, să putem să unim echipele respective ca să fim cât mai productivi și să lucrăm cât mai bine”, a declarat Horia Szabo, proprietar Conacul Archia, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, difuzată de luni până joi, de la ora 11.00.
Primul pas spre turism a venit odată cu pasiunea pentru cai, declanșată când familia a primit un cal cadou. A urmat construcția unui grajd, a unor case de vacanță și, mai târziu, investiția într-un conac propriu-zis.
După ce businessul textil nu a mai fost sustenabil, părinții lui Horia au vândut fabricile și, cu sprijinul fondurilor europene, au ridicat clădirea Conacului Archia. Conceptul a fost legat de recuperarea tradițiilor și a obiectelor vechi, integrate în camere tematice, fiecare cu propria identitate.
„Am zis: haide să denumim această clădire Conac. Haideți să reușim să recuperăm cât mai multe din obiectele vechi, din tradițiile locului, din județul Hunedoara și să le aducem la noi în Conac, să recuperăm aceste valori. Și mai mult decât atâta, ne-am dat seama că pentru ca acest business să funcționeze, trebuie să-i dăm o identitate. Și atunci i-am spus Conacul Archia pentru că este în satul Archia, în care toate camerele noastre sunt tematice”, a explicat Szabo.
Astăzi, Conacul Archia înseamnă cazare cu camere tematice inspirate din natură și din istoria locului, un restaurant cu specific ardelenești și internațional, dar și evenimente private și corporate.
„Avem camera Pădure, camera Frunze, camera Rădăcini, camera Maci, care este camera noastră vedetă, ce are o poveste foarte frumoasă. Prima dată când tatăl meu a adus-o pe mama aici, câmpul era plin de maci, și atunci a trebuit să avem această cameră”, a povestit el.
În timp, oferta s-a diversificat. Conacul găzduiește evenimente corporate, cine tematice, tabere și focuri de tabără, dar și nunți și botezuri în cele trei saloane construite între 2010 și 2015. Există piscină exterioară încălzită, mini-golf, spații de joacă pentru copii și zone de relaxare.
În privința turismului corporate, proprietarul remarcă scăderea cererii și dificultățile acestui an: „Evident că totul este în scădere anul acesta, inclusiv turismul corporate, dar și turismul autohton. Este un an ciudățel. Nu pot să zic că nu reușim cât de cât să ne facem cifrele, ceea ce pe mine mă surprinde, dar le-am făcut foarte greu. Ne-am chinuit mai mult decât ne-am chinuit vreodată să reușim să aducem business în Conac, să convingem clienții să vină. Am negociat extrem de mult, iar marjele de profit au scăzut considerabil.”
În opinia lui, firmele sunt mai prudente, iar cheltuielile cu team building-urile și evenimentele au fost printre primele tăiate. De asemenea, tăierea la jumătate a voucherelor de vacanță a afectat serios cererea internă.
„Turismul, din punctul meu de vedere, de incoming este foarte slab, extrem de slab. La noi, cel puțin pe unitatea noastră de cazare, avem undeva 10-12% turism străin, ceea ce este o problemă foarte mare”, a spus Szabo.
El subliniază că România are un potențial uriaș pe turism culinar, un segment tot mai atractiv la nivel internațional. În Hunedoara, influențele austro-ungare dau o notă aparte gastronomiei locale.
„Un preparat care la noi se cere foarte mult este gulașul de vită, care nu este ciorbă, este mâncare de gulaș. Avem deserturile care sunt tăieței cu nucă, papanași ardelenești fierți, mâncare de limbă de vită, mâncare de vânat și bulz, care ne iese extraordinar de bine. Am încercat de foarte multe ori și cine tematice dacice, pentru că suntem foarte aproape de Sarmizegetusa Regia”, a precizat el.
Conacul Archia rămâne un punct de atracție pentru turiști, dar Szabo consideră că regiunea Hunedoara are un potențial mult mai mare. „Este județul, din punctul meu de vedere, cu cele mai multe obiective turistice”, a subliniat acesta.
Cât despre direcțiile viitoare, antreprenorul vede soluția în atragerea turiștilor străini și reconstruirea imaginii României.
„Trebuie să suplimentăm numărul de clienți și din alte părți, nu doar din România, cu bugete mai mari cărora să putem să le arătăm frumusețile locului. Cred că în ultimii 10 ani făcusem progrese enorm de mult, dar tot ce s-a întâmplat în ultimii doi ani ne-a dat foarte mult timp înapoi. Este momentul să ne reunim, să începem să vorbim bine de România, să trecem peste acest impas politic pe care l-am avut”, a declarat Horia Szabo.
