Totodată, discuțiile despre renunțarea la cota unică în favoarea impozitării progresive sunt privite ca un risc major pentru economie, întrucât această formulă nu ar aduce venituri suplimentare semnificative la buget și ar penaliza tocmai salariile medii. În același timp, costul finanțării pentru companii rămâne ridicat, iar creditele neperformante încep să crească pe segmentul IMM-urilor.
„De ce să stricăm ceva ce merge? Ceva care a mers și care aduce bani, pentru că a adus bani buni la bugetul de stat. Cota unică ne-a ajutat foarte mult și a făcut PIB-ul României cu 20% mai mare decât ar fi fost altfel”, a declarat Iulian Lolea, macroeconomist Confederația Patronală Concordia, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, difuzată de luni până joi, de la ora 11.00.
În opinia sa, cel mai dureros element din al doilea pachet de măsuri fiscale rămâne menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri. Lolea a explicat că acest impozit „te taxează indiferent de activitatea ta, indiferent dacă ai profit sau nu, indiferent dacă ești o companie care a venit și are o investiție nouă și are de recuperat, de amortizat investițiile”.
Industria auto este printre cele mai lovite de această măsură, având în vedere marile investiții și costurile ridicate.
„Am văzut și zilele trecute și am spus și noi de nenumărate ori: industria auto, producătorii mari de automobile sunt foarte afectați”, a afirmat Lolea.
În aceeași categorie intră distribuitorii și firmele de transport, care lucrează cu marje foarte mici, dar trebuie să achite 1% din cifra de afaceri, indiferent de profitabilitate. Un alt exemplu oferit a fost cel al farmaciilor, și ele lovite de acest impozit, care a generat la buget sume de cinci ori mai mici decât estimase Guvernul.
În plus, pentru companiile cu cifră de afaceri sub 50 de milioane de euro, a fost introdusă o limitare a cheltuielilor cu nerezidenții, ceea ce, spune el, îngreunează și mai mult activitatea unor firme care nu sunt neapărat multinaționale.
„În niciun caz nu putem spune că impozitul minim pe cifra de afaceri targetează multinaționalele sau că o să oprească exportul de profit. Multe companii românești sunt lovite”, a subliniat Lolea.
În ceea ce privește eficiența acestor măsuri pentru acoperirea deficitului, Lolea le consideră doar soluții temporare și superficiale.
„Aceste soluții nu sunt nici pe departe pentru a rezolva această problemă. Sunt mai degrabă soluții heirupiste prin care să se ascundă o problemă de fond. Problema de fond este că statul n-a avut capacitatea și nici dorința de a aplica legislația și pe prețuri de transfer și legislațiile fiscale ale OECD. Este o legislație bună care este acum în vigoare, doar că ea trebuie aplicată”, a spus el.
În realitate, multe companii respectă regulile și pregătesc dosare elaborate de transfer pricing, însă controalele ANAF sunt insuficiente.
„Majoritatea companiilor din România le aplică, fac dosare de transfer foarte elaborate, iar ANAF-ul ar trebui să vină să verifice și să se asigure”, a declarat macroeconomistul.
Problema ține de lipsa resursei umane instruite la ANAF, ceea ce a dus la alegerea unei variante mai simple – impozitul minim aplicat tuturor.
Un efect periculos al acestei măsuri ar putea fi chiar apariția de pierderi artificiale la companii.
„Există un risc ca acele companii care aplică impozitul minim pe cifra de afaceri să înregistreze pierdere tocmai din cauza acelui impozit minim. Și asta ce înseamnă? Înseamnă că nu vor mai plăti impozit pe profit, pentru că au o pierdere. E practic cu o mână iei și cu o mână dai din partea statului”, a spus Lolea.
În plus, lipsa predictibilității poate duce la amânarea sau anularea unor investiții, în condițiile în care mediul de afaceri compară România cu țări precum Polonia, unde nu există astfel de taxe suplimentare.
Concluzia sa este clară: mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate și simplificare fiscală, nu de experimente schimbate de la un an la altul.
„Noi am cerut mereu predictibilitate și simplificare. Astea sunt foarte importante pentru mediul de afaceri”, a afirmat Lolea.
Pe partea de finanțare, acesta atrage atenția că dobânzile rămân ridicate din cauza deficitului bugetar și a riscului de țară.
„Costul finanțării întotdeauna o să reflecte un risc de țară, în primul rând în el, și aici riscul de țară mă refer la toată această tevatură, riscul politic cu riscul relativ la deficitul bugetar. Iar faptul că noi am avut un stat și încă avem un stat cu un deficit bugetar foarte mare, asta pune presiune pe costurile de finanțare din privat”, a explicat macroeconomistul.
El a mai semnalat că încep să apară semne de deteriorare a capacității de plată, vizibile în creșterea creditelor neperformante, mai ales în zona IMM-urilor care au beneficiat de garanții de stat.
„Creditele neperformante au început să crească ușor, iar acolo, dacă ne uităm cumva în profunzime, vedem o creștere mai degrabă pe zona de IMM-uri, pe companii mici și acolo, din nou, vedem pe zona de credite garantate. Sunt acele IMM invest care au ajuns la scadență și încep să aibă probleme la rambursare”, a explicat Lolea.
Un alt subiect sensibil îl reprezintă discuțiile privind cota unică. În opinia lui Lolea, impozitarea progresivă nu ar aduce venituri suplimentare consistente și ar afecta majoritatea angajaților.
„Cota unică a fost cea care a ajutat la dezvoltarea economiei României așa cum o vedem noi astăzi și ne-a ajutat foarte mult. Odată cu trecerea la cota unică, în primul an am avut o scădere a impozitului pe venit încasat, dar ulterior creșterile au fost semnificative și am depășit cu mult acele nivele”, a declarat el.
Conform unui studiu citat, PIB-ul României este astăzi cu 20% mai mare datorită introducerii cotei unice.
„Chiar, pe de altă parte, este și echitabilă, fiindcă tu pentru 2.000 de lei plătești 10%, adică 200 de lei, unul care, altcineva pentru 20.000 de lei plătește 2.000 lei. Deci câștigi mai mult, plătești mai mult”, a adăugat macroeconomistul.
El a explicat că, pe structura actuală a salariilor din România, 60% dintre angajați câștigă sub 4.000 de lei, iar doar 3% au salarii peste 14.000 de lei. Prin urmare, impozitarea progresivă ar însemna creșterea poverii fiscale pentru veniturile medii, nu pentru cei foarte bogați.
„Impozitarea progresivă nu va face decât să descurajeze munca suplimentară”, a avertizat Lolea.
În privința globalizării veniturilor, acesta consideră că ANAF nu are capacitatea instituțională și tehnică de a gestiona un sistem atât de complex.
„În momentul de față sunt foarte reticent că s-ar putea implementa așa cum avem structurat ANAF, așa cum avem digitalizarea acum și, din păcate, așa cum sunt competențele digitale și educația financiară ale românilor de rând. N-o să reușești decât să le complici viața și mai mult”, a spus el.
Lolea subliniază că problema reală a bugetului României nu este pe partea de venituri, ci pe partea de cheltuieli. Deși în ultimele luni s-a reușit o stabilizare a cheltuielilor cu salariile, asistența socială și bunurile și serviciile, acestea rămân ridicate.
„Problema cu bugetul statului este că pe partea de cheltuieli au crescut mai repede decât veniturile, deși veniturile au crescut foarte frumos”, a punctat macroeconomistul.
În ceea ce privește măsurile punctuale, Lolea a criticat și inițiativa privind majorarea capitalului social minim al firmelor, pe care o vede mai degrabă ca o tentativă de „curățenie” administrativă, dar insuficient gândită.
Totodată, el a insistat că statul ar trebui să-și concentreze atenția pe monitorizarea mai atentă a companiilor cu datorii mari și pe companiile de stat care generează pierderi.
Concluzia lui este fermă: „Probabil v-ați dat seama și din discuția anterioră, cota unică e subiectul, e cuiul principal. Ea trebuie păstrată și consolidată, pentru că ne-a adus beneficii clare și a adus bani la buget”.
