De ce fac copiii viroze repetate și când devin polipii o problemă. Dr. Silvio Oprescu, medic primar ORL: Când avem indicație, este cazul să le dăm afară pentru că devin nocive

Copiii sunt mai expuși infecțiilor respiratorii, inclusiv pentru că sistemul imunitar se află în proces de dezvoltare. În cazul unei viroze, simptomele sunt, în mod normal, autolimitate și se remit în aproximativ 7-10 zile cu tratament suportiv. Dacă imunitatea este sever afectată, pot apărea suprainfecții bacteriene, iar atunci este necesar consultul medical, a explicat Dr. Silvio Oprescu, medic primar ORL, la emisiunea Timp pentru Sănătate, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, în fiecare miercuri, de la ora 17.00.

„În perioada copilăriei ne construim imunitatea. Este normal și este firesc să trecem prin aceste viroze pentru că în felul acesta vom dezvolta anticorpi și data viitoare când ne vom întâlni cu același germene, cu aceeași infecție, fie că ea este virală sau bacteriană, vom avea un pic de memorie și organismul nostru va ști cum să lupte mai bine și mai eficient", a declarat Dr. Silvio Oprescu.

În rândul copiilor, infecțiile respiratorii se pot manifesta sub forma rinitelor și rinoadenoiditelor, otitelor, faringitelor, faringoamigdalitelor, amigdalitelor sau laringitelor. În ceea ce privește amigdalectomia, medicul spune că intervenția nu este determinată de sezon, ci de existența unor indicații medicale.

Una dintre principalele indicații este reprezentată de recurența amigdalitelor acute. Intervenția poate fi luată în calcul în cazul unui copil care are, timp de doi ani consecutiv, mai mult de trei episoade de amigdalită pe an. O altă indicație este reprezentată de amigdalele foarte voluminoase, care pot afecta respirația și pot fi asociate cu sforăit, apnee în somn sau tulburări de deglutiție.

„Un singur episod de flegmon periamigdalian este indicație absolută de scoatere a amigdalelor. De asemenea, suspiciunea unui proces tumoral sau, mai mult decât atât, focarul de infecție. Nu neapărat atât de multe probleme care apar local, dar probleme care se răsfrâng în organism și care, pe termen lung, pot să dea probleme articulare, pot să dea probleme nefrologice, pot să dea chiar endocardite bacteriene și uveite", a spus medicul.

CITEȘTE ȘI Copilul nu trebuie forțat. Sorin Lucaci, PR Editura Herald: Copilul ar trebui să fie învățat să nu asocieze plăcerea numai cu mâncarea sau cu anumite alimente / Daniela Nichita, terapeut nutriționist: Copilul nu trebuie forțat sǎ mănânce

În perioada copilăriei, până în jurul vârstei de 10-12 ani, amigdalele au un rol în dezvoltarea imunității, însă funcția lor poate fi compensată de alte structuri atunci când este necesară îndepărtarea lor. Potrivit medicului, în cazul episoadelor repetate de infecție, amigdalele pot ajunge să fie mai degrabă o sursă de probleme decât un sprijin pentru organism.

„În momentul în care noi nu mai avem amigdalele, există și alte structuri care pot să producă aceste limfocite T. (...) Deci, când avem indicație, este cazul să le dăm afară pentru că devin nocive, saturația lor infecțioasă devine nocivă pentru organism", a explicat Dr. Silvio Oprescu.

Medicul de familie poate orienta pacientul către specialist, mai ales atunci când istoricul indică episoade repetate de amigdalită și tratamente antibiotice frecvente. Decizia privind îndepărtarea amigdalelor este luată ulterior de specialist, în funcție de tabloul clinic, istoric și contextul biologic.

Răgușeala nu indică automat o laringită sau o altă afecțiune care necesită tratament. Aceasta poate apărea atunci când corzile vocale sunt inflamate, dar și din cauza secrețiilor care se scurg din nas către faringe sau a refluxului gastroesofagian, care poate irita corzile vocale și provoca tuse iritativă.

„Corzile vocale sunt structurile care sunt responsabile de producerea sunetelor. Ele sunt niște structuri foarte fine și, ca vocea să iasă obișnuită, clară și cristalină, ar trebui ca ele să fie curate și să vibreze. (...) Dacă există într-adevăr un proces viral care-i dă un grad de inflamație, coarda vocală fie se înroșește, fie se îngroașă. Atunci ea nu va mai vibra cum trebuie și vocea va ieși răgușită", a declarat medicul.

CITEȘTE ȘI Andrada Ginghina, psiholog și logoped: Tulburările de limbaj reprezintă dificultățile în zona de limbaj expresiv, modul în care reușim să ne exprimăm, să ne facem înțeleși / Dr. Drd. Psih. Costin Dămășaru: Neurofeedback nu vindecă, nu este un panaceu uni

În cazul copiilor care dezvoltă frecvent infecții, cauza nu este neapărat un sistem imunitar „slab". Pot interveni mai mulți factori, de la imunitatea individuală și genetică până la mediul în care copilul trăiește și expunerea crescută la virusuri odată cu intrarea în colectivitate. Schimbările de temperatură și expunerea la frig, vânt și temperaturi scăzute pot contribui, de asemenea, la predispoziția la infecții.

O cauză importantă poate fi reprezentată de vegetațiile adenoide mărite, cunoscute popular drept „polipi". Acestea se află în spatele nasului și au un rol în mecanismele de apărare, însă atunci când cresc excesiv pot bloca parțial sau complet căile nazale.

„În momentul în care pachetul acesta de polipi devine foarte mare se întâmplă multe mecanisme, inclusiv mecanice. Pe de-o parte ajunge să acopere orificiile din spatele nasului. (...) Copilul acela nu o să mai respire cum trebuie pe nas. Va ajunge în alte probleme, va sta cu gurița întredeschisă, va avea un facies specific", a explicat Dr. Silvio Oprescu.

Respirația predominant orală poate avea efecte și asupra dezvoltării dentiției și a bolții palatine, iar hipertrofia vegetațiilor adenoide poate afecta și funcționarea trompei lui Eustachio. În timpul unei viroze, secrețiile nazale pot ajunge în urechea medie și pot favoriza apariția otitei, inclusiv cu risc de durere, febră și, în unele cazuri, perforarea timpanului.

Stresul reprezintă, la rândul său, un factor care poate influența răspunsul imunitar. Medicul spune că stresul emoțional major și depresia sunt asociate cu o predispoziție mai mare la îmbolnăvire.

CITEȘTE ȘI Despre narcisism. Elena Pontbriant, psiholog clinician: Dacă te fac să te simți tu grozav, te pot și controla ulterior / Elena Dobre, psihoterapeut: Vine din nesiguranță, din acea lipsă de încredere în sine - Profit.ro TV

În privința suplimentelor și imunostimulantelor administrate copiilor, Dr. Oprescu recomandă prudență și consideră că acestea nu ar trebui utilizate automat pentru fiecare episod de răceală.

„Suntem de acord ca copilul nostru să se hrănească bine, să se alimenteze bine, să ia vitamina C, să stea la soare, să ia suplimente cu vitamina D, cu anumite vitamine. Dar dincolo de asta poate că ar trebui să ne limităm tratamentele cu imunostimulente. Chiar dacă vorbim de un copil care răcește mai des și răcelile acelea, la un moment dat, au rolul lor. Dacă ele sunt foarte frecvente, ne adresăm specialistului și o să găsim o soluție", a afirmat medicul.

Potrivit acestuia, în cazul unui copil cu vegetații adenoide foarte mari, administrarea repetată de tratamente fără rezolvarea cauzei anatomice nu elimină problema de fond. Obstrucția favorizează stagnarea secrețiilor, respirația predominant orală și apariția repetată a infecțiilor.